După îndelungi demersuri întreprinse pe lângă autoritățile fiscale române și în fața Comisiei Europene de către mediul de afaceri, România și-a corectat poziția adoptată în ultimii ani cu privire la rambursarea TVA aferentă achizițiilor de matrițe/echipamente de producție, puse la dispoziție contractorilor.

Aceste echipamente sunt frecvent utilizate în industria auto și în general în cea de prelucrare în vederea producerii unor bunuri „personalizate“. Din acest motiv, bunurile contractate sunt produse cu ajutorul unor echipamente (matrițe, unelte, etc.) puse la dispoziția furnizorilor de către cumpărătorii bunurilor. Dreptul de proprietate rămâne în permanență la companiile care contractează producţia bunurilor şi nu se percepe nici un tarif din partea acestora.
Spre deosebire de celelalte state membre UE, în România, punerea la dispoziție a matrițelor ridica numeroase probleme fiscale. Autoritățile fiscale române considerau în astfel de cazuri că nu se justifică rambursarea TVA aferentă achizițiilor de matrițe ori că se impune auto-colectarea și plata TVA întrucât acestea sunt puse la dispoziție gratuit (poziția incorectă a autorității nefiind nici măcar unitară). În final, jucătorii din industria auto și de prelucrare ajungeau să suporte TVA ca pe un cost, iar numeroase companii străine au decis chiar să nu mai coopereze cu furnizori români tocmai pentru că nu își puteau recupera TVA aferentă achizițiilor de matrițe/echipamente de producție.

Amintim că industria auto a con­tri­buit în 2014 cu circa 12% la PIB-ul României, iar cele 600 de companii din România angrenate în această activitate generau 203.600 locuri de muncă directe, conform estimărilor Asociației Constructorilor de Automobile din România.

România și Slovacia, singurele state membre care refuzau deducerea de TVA

Conform unui studiu Deloitte asupra tratamentului de TVA aplicabil în astfel de situații, 23 din celelalte 27 de state membre UE nu impun colectarea TVA și nici nu resping dreptul de deducere a TVA. Două state nu au industria auto atât de dezvoltată și nu s-au confruntat cu astfel de operațiuni, iar un stat membru UE nu a furnizat răspunsuri. În schimb, România și Slovacia erau singurele state membre care fie refuzau dreptul de deducere a TVA, fie impuneau auto-colectarea TVA, contrar principiilor europene în materie de TVA. Mediul de afaceri a contestat în mod susținut viziunea autorităților din România și a purtat numeroase discuții cu Ministerul de Finanțe pentru clarificarea legislației. Întrucât legislația autohtonă rămânea neschimbată, a fost sesizată și Comisia Europeană, care a inițiat o investigație împotriva României. Drept rezultat, România și-a corectat poziția adoptată în ultimii ani, astfel că normele de aplicare a noului Cod fiscal tratează contractele prin care se pun la dispoziție matrițe și precizează că dacă acestea sunt utilizate pentru a presta servicii exclusiv în beneficiul persoanei care le deţine, atunci punerea la dispoziție nu va genera obligația de a colecta TVA, iar taxa aferentă achiziției poate fi recuperată.

Modificările intervin după ce și Curtea de Apel București a pronunțat o hotărâre definitivă și irevocabilă prin care a invalidat vechea practică a autorităților fiscale asupra tratamentului TVA în cazul matrițelor. Instanța a decis că nu se impune auto-colectarea TVA, iar taxa plătită la achiziție trebuie rambursată. Măsurile implementate reprezintă un pas înainte spre crearea unui cadrul fiscal echitabil, clar și predictibil. Estimăm că aceste operațiuni nu vor mai produce efecte fiscale negative și vor spori competitivitatea industriei auto și de prelucrare din România. În ceea ce privește trecutul, încurajăm companiile cărora li s-a refuzat rambursarea TVA aferentă achizițiilor de matrițe să utilizeze jurisprudența Curții de Apel București și schimbarea normelor de aplicare a Codului fiscal în sprijinul cazurilor aflate în derulare.

Concluzionând, modificarea legislației și corectarea practicii din trecut reprezintă un pas înainte, însă considerăm că astfel de măsuri ar trebui luate în mod proactiv și nu după sesizările mediului de afaceri. Reamintim că practica anterioară a generat costuri semnificative pentru industria auto și în final pentru bugetul de stat (spre exemplu dobânzile de întârziere care pot fi și în unele cazuri vor fi solicitate de către cei afectați).