Oamenii care estimează că în 2020 vor avea doar venituri extrasalariale cel puţin egale cu plafonul de 12 salarii minime brute pe economie şi care au obligaţia depunerii declaraţiei unice la Fisc vor plăti pentru asigurarea la sistemul public de pensii şi la sistemul asigurărilor de sănătate, în total, aproape 9.400 de lei, cu 630 de lei mai mult decât în acest an.

Creşterea contribuţiilor obligatorii pentru aceste persoane este efectul majorării salariului minim pe economie la 2.230 de lei brut lunar, reiese dintr-o analiză făcută de Economica.

Cele mai afectate de creşterea salariului minim sunt persoanele fără venituri şi cele care au doar venituri extrasalariale, situate în 2020 sub plafonul de 12 salarii minime brute pe economie, care vor plăti, în total, 8.028 de lei dacă vor să se asigure la sistemul asigurărilor sociale şi la sistemul asigurărilor sociale de sănătate în anul 2020.

Oamenii fără venituri şi cei care au doar venituri extrasalariale, aflate sub plafonul antemenţionat, vor plăti cu 540 de lei mai mult pentru asigurarea socială şi pentru asigurarea la sistemul asigurărilor de sănătate din 2020 decât în prezent, reiese din calculele făcute de Economica, pe baza datelor oficiale ale Guvernului şi a Codului Fiscal.

Salariul minim, majorat de la 1 ianuarie 

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) a propus majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată cu 7,2%, începând cu luna ianuarie a anului viitor, faţă de luna decembrie 2019, la 2.230 de lei, conform unui proiect de Hotărâre postat pe pagina proprie de internet.

„Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) a afişat, pe pagina proprie de internet, proiectul de Hotărâre pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. Proiectul de act normativ supus consultării prevede ca salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată să fie majorat la 2.230 lei lunar, începând cu data de 1 ianuarie 2020, faţă de 2.080 lei în prezent, ceea ce reprezintă o creştere de 7,2% faţă de luna decembrie 2019. Tariful orar pentru un program complet de lucru de 167,333 ore va creşte anul viitor de la 12,43 lei la 13,327 lei”, se spune în comunicatul ministerului.

Ministerul precizează că nivelul salariului de bază minim brut a fost stabilit în urma dezbaterilor cu partenerii sociali, fiind organizate două şedinţe ale Consiliului Naţional Tripartit, în 26 noiembrie 2019 şi în 3 decembrie 2019, şi dezbătut în Comisia de Dialog Social de la nivelul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

Pentru stabilirea salariului minim s-a avut în vedere o formulă de calcul care ia în considerare rata inflaţiei şi creşterea reală a productivităţii muncii pe persoană, precum şi factori de corecţie în funcţie de dinamica creşterii economice.

Proiectul de Hotărâre prevede şi faptul că, începând de anul viitor, pentru persoanele încadrate pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în care nu sunt incluse şi sporurile şi alte adaosuri, se menţine la 2.350 lei lunar.

Conform notei de fundamentare, în România beneficiază de salariul minim brut garantat în plată de 2.080 lei un număr de 1.370.232 de salariaţi, ceea ce reprezintă un procent de aproximativ 24% din numărul total de salariaţi activi – 5.631.757. La aceştia se adaugă un număr mic de funcţionari publici (33 salariaţi). Faţă de aceste categorii, pentru sectorul construcţii, de salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată stabilit la 3000 lei beneficiază un număr de 310.778 angajaţi.

„Se estimează, totodată, că majorarea propusă va avea efecte pozitive asupra creşterii economice prin stimularea ocupării, creşterii puterii de cumpărare a salariaţilor şi reducerii muncii la negru. Majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată are impact asupra creşterii consumului cu o influenţă şi asupra importului bunurilor de consum. Creşterea salariului minim poate avea efecte pozitive asupra ocupării în sectoarele în care există cerere de forţă de muncă datorită faptului că munca devine mai atractivă pentru anumite categorii de salariaţi(femei, tineri,etc.)”, se spune în document.

Creşterea contribuţiei pentru persoane cu handicap

Modificarea salariului de bază minim brut pe ţară determină creşterea contribuţiei pentru persoane cu handicap neîncadrate întrucât acest calcul se raportează la salariul minim (Legea nr. 448/2006 art.78(3)) şi modificarea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente/drepturi de proprietate intelectuală întrucât venitul ales de contribuabil nu poate fi mai mic decât nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice privind veniturile estimate (Legea 227/2015 art.151). Totodată, în urma creşterii salariului minim se majorează plafonul în funcţie de care persoanelor fizice ce obţin venituri non-salariale le poate reveni obligaţia de a plăti contribuţii de asigurări sociale şi asigurări sociale de sănătate întrucât aceste plafoane se determină în funcţie de nivelul salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice pentru veniturile estimate.

Totodată, măsura va duce la majorarea normelor de venit pentru veniturile din activităţi independente impuse pe baza normelor de venit. Norma de venit pentru fiecare activitate desfăşurată de contribuabil nu poate fi mai mică decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în vigoare la momentul stabilirii acesteia, înmulţit cu 12.

Potrivit notei de fundamentare, măsura creşterii salariului minim afectează ramuri cum ar fi comerţul, transporturile şi întreprinderile mici şi mijlocii unde nivelul salariilor este mai mic faţă de medie cu influenţe asupra creşterii cheltuielilor
cu forţa de muncă.