În ultimii 30 de ani, Capitala a început astfel să se aglomereze tot mai mult de mașini. Integrarea în UE, eliminarea granițelor și explozia importurilor de mașinilor second-hand au contribuit din plin la atingerea acestei mase critice și i-au pus pe edilii orașului în fața unei noi provocări.

Practic, un bucureștean petrece, în medie, 9 zile pe an în trafic. Specialiștii citaţi de Digi24 atrag atenția că traficul din Capitală se află, practic, într-un moment critic. Soluțiile există, totuși, concretizate în forma „unui plan de mobilitate urbană”, realizat încă din 2015 dar aproape nul, din punct de vedere al implementării de către edilii orașului.

Numărul de maşini mai mare decât numărul de locuitori

În plus, de ceva vreme, în București, numărul de maşini a depășit deja numărul locuitorilor. Astfel, dacă la finele lui 2017, în București și Ilfov erau înmatriculate aproape 1,5 milioane de autovehicule (din care peste 1,1 milioane autoturisme personale), la finele lui 2019, în aceeași regiune, erau înmatriculate un total de 1,7 milioane de autovehicule (din care peste 1,3 milioane mașini personale).

Practic, în doi ani, „parcul auto” al regiunii București-Ilfov a cunoscut o creștere subită de 200 de mii de autovehicule (fie că vorbim de mașini personale, autobuze, microbuze, autoutilitare, autoremorci, motociclete etc.).

Doar în București (fără a lua în calcul Ilfovul), creșterea netă a mașinilor auto personale, este, în perioada 2017-2019, de circa 110 000 de mașini. Astfel, putem vorbi despre o rată a „natalității” mașinilor personale în București-Ilfov situată undeva la cifra de 55 de mii de înmatriculări/an.

Comparativ, conform celor mai recente date ale Institutului de Statistică, anual, în regiunea București-Ilfov, se nasc în jur de 24. 000 de copii. Practic, la fiecare nou-născut în București, Capitala mai „naște” și ea vreo două mașini.

Maşina personală, un bun necesar?

„Răspândirea mașinilor personale ca «bun de masă» a condus la o politică de adaptare a orașului modern la cerințele automobilelor, în detrimentul oamenilor”, este de părere conf. dr. arh. Mihaela Hermina Negulescu, care predă un curs de „mobilitate urbană” studenților din anul III de la Facultatea de Urbanism din cadrul Universității de Arhitectură „Ion Mincu” din București și coordonează un program de master pe aceeași temă.

Ea a explicat că explozia automobilității s-a produs începând cu 1990, într-un context de planificare și expertiză nepregătit să o gestioneze corect. Mihaela Negulescu crede că „soluții optime, pe loc, nu există” și că „toate politicile de mobilitate urbană s-au maturizat în 30-40 de ani”, dând ca exemple, în acest sens, orașe precum Viena sau Paris.

„Cu măsuri corecte, s-ar putea rezolva (în cazul Bucureștiului) şi în 10 ani”, spune Negulescu. „Nu o luăm chiar de la zero. Avem, totuși, un transport public bunicel, chiar dacă are unele probleme. Cu o echipă de consilieri bună, din specialişti adevăraţi, un primar deştept ar putea face minuni”.

Soluţia: încurajarea transportului în comun

Bucureștiul a ajuns, practic, la limita suportabilității, în ceea ce privește traficul. Edilii au în plan mari lucrări de infrastructură, botezate „prelungiri” sau „penetrații” (fie că vorbim despre „Ghencea-Domnești”,  sau „Splai-Ciurel”).

„Nu asta e soluția. Cu cât creşti oferta de carosabil, cu atât se extinde volumul de trafic. Dimpotrivă, în alte părți, se merge pe remodelarea arterelor în favoarea altor tipuri de transport. Se reduce carosabilul, în multe zone”, spune Negulescu.

Soluția e, aparent, una paradoxală: renunțarea la investiții masive, în infrastructură, astfel încât mașinile să fie, cumva, „scoase” de pe stradă, iar șoferii încurajați să folosească metode de transport public ori alternativ. „Nu mai poți băga un picior 42 într-un pantof numărul 36. Rețeaua rutieră este un pantof 36, iar fluxul de autoturisme este un picior tot mai mare”, este de părere conf. dr. arhitect Mihaela Negulescu, potrivit Digi24.

Când vom începe să renunțăm la mașinile personale

Pe de altă parte, estimările pentru Europa arată că parcul auto va creşte cu 1,4% până în anul 2025, după care se va reduce cu 5,4% până în 2030, ca urmare a dezvoltării platformelor de mobilitate de tipul Uber, Clever sau Bolt dar şi a modalităţilor de proprietate alternative, potrivit studiului citat. Parcul auto al Europei va ajunge la 273 milioane maşini în 2025, de la 269 milioane maşini în acest an, după care se va reduce până în 2030.

Raportul PwC dă ca exemplu Germania, unde ponderea persoanelor care deţin o maşină proprie a scăzut de la 43% în 2010 la 36% în 2018, în timp ce flotele auto, fie că sunt ale companiilor, firmelor de închirieri sau ale platformelor de mobilitate au crescut în aceeaşi perioadă de la 57% la 64%. „Este o tendinţă care se extinde tot mai mult la nivel global şi pune presiune inclusiv pe preţurile autovehiculelor, pe fondul creşterii puterii de negociere”, arată sursa.

Potrivit sondajului realizat de PwC în rândul europenilor, inclus în raport, 74% dintre consumatori vor opta pentru cel mai convenabil mod de a călători, inclusiv pentru folosirea mai multor tipuri de transport, iar 28% dintre proprietarii europeni de vehicule cred că pot câştiga bani din împărţirea maşinii lor printr-o platformă peer-to-peer.

De asemenea, peste 50% dintre consumatori ar fi dispuşi să plătească până la 250 dolari pentru un abonament lunar pentru plimbări nelimitate în oraş. Un procent similar (47%) dintre consumatorii europeni ia în considerare renunţarea la propria maşină în favoarea serviciilor de robotaxi autonome dacă vor avea un preţ adecvat.