România și Bulgaria, departe de zona euro
Bulgaria și România au fost excluse din planurile imediate de aderare la zona euro. Decizia a fost anunțată miercuri și a confirmat temerile exprimate anterior cu privire la neîndeplinirea criteriilor economice esențiale pentru trecerea la moneda unică europeană.
Printre principalele motive invocate de BCE și Comisia Europeană se numără inflația persistent ridicată în cele două țări comparativ cu media UE.
Bulgaria, de exemplu, a înregistrat o inflație medie de 5,1% în ultimul an, o cifră semnificativ peste pragul maxim de 3,3% admisibil în UE.
În același timp, România a înregistrat o inflație și mai mare, de 7,6% în 2023. Acest lucru reflectă dificultățile în menținerea stabilității prețurilor și respectarea criteriilor de convergență impuse de uniunea monetară europeană.
Pe lângă problemele economice, instituțiile din Bulgaria și România sunt criticate pentru vulnerabilitățile și slăbiciunile lor.
BCE a subliniat că există îngrijorări legate de capacitatea acestor țări de a combate corupția și spălarea de bani, precum și de calitatea generală a guvernării și a instituțiilor. Aceste deficiențe nu fac decât să întârzie perspectiva aderării lor la zona euro, arată o analiză Financial Times.
În Bulgaria, opinia publică este împărțită în ceea ce privește aderarea la euro. Aproape jumătate din populație susține trecerea la moneda unică, dar există și o opoziție semnificativă.
Argumentele pro includ stabilitatea pe termen lung și integrarea mai profundă în UE, în timp ce opoziția invocă pierderea suveranității monetare și riscurile asociate cu integrarea într-un sistem monetar mai complex.
Care este situația în România?
În anul 2023, România a înregistrat o inflație de 7,6%, mult peste plafonul maxim de 3% admis în UE.
În plus, deficitul bugetar al României pentru același an a fost de 6,6%, depășind și acesta pragul de 3% al Uniunii Europene.
România și-a stabilit o țintă pentru aderarea la zona euro până în 2029. Cu toate acestea, există îndoieli și dezbateri interne cu privire la fezabilitatea unei astfel de date fixe.
Președintele Klaus Iohannis este rezervat în ceea ce privește o dată fixă pentru aderare. El a sugerat că este necesară o abordare pragmatică și adaptabilă în funcție de evoluțiile economice și politice.
