In perioada 10-16 octombrie 1998, institutul Metro Media Transilvania a realizat prima cercetare profunda a mass-media din municipiul Cluj-Napoca. Rezultatele studiului au fost prezentate peste o luna, in cadrul unei conferinte de presa. Multe patimi si polemici s-au starnit atunci. A fost pentru prima data cand reprezentantii mass-media de pe malurile Somesului s-au privit in oglinda. Pentru unii, imaginea a fost acceptabila, altii n-au putut sa reziste, acuzandu-si concurentii de practici neloiale. De exemplu, conducerea ziarului Monitorul de Cluj a contestat rezultatele sondajului de audienta, deoarece chiar in saptamana de culegere a datelor, Ziarul de Cluj, principalul sau rival, se afla intr-o campanie agresiva de promovare. Pana la urma, spiritele s-au mai domolit, ajungandu-se la un consens: Metro Media Transilvania este vinovata pentru toata aceasta tulburare a apelor! Indiferent de datele sondajului si de contestatiile ziaristilor, un lucru este cert: mijloace de informare in masa din Cluj sunt vii, dinamice, iar legile concurentei, scrise sau nescrise, se aplica in fiecare zi, fara menajamente si cu eforturi financiare considerabile.
Cea mai spectaculoasa disputa are loc pe terenul presei locale. Aici, trei cotidiene se intrec intr-o cursa contra cronometru pentru a castiga intaietatea in preferintele clujenilor. Nu este deloc o exagerare cand am spus „cursa contra cronometru. Mai mult, tot cu sintagme „batatorite, putem afirma ca pentru cotidienele Monitorul de Cluj si Ziarul de Cluj „timpul nu mai are rabdare. Acestea, aparute anul trecut pe piata locala, au pornit ca din pusca intr-o cursa de urmarire a „batranului ziar Adevarul de Cluj. Studiul Metro Media Transilvania arata ca, in octombrie 1998, acesta isi pastra inca pozitia de lider al audientei. Pe atunci, Adevarul de Cluj avea un tiraj zilnic de 6.000 de exemplare, in timp ce lupii tineri atingeau tiraje de cate 3.000 de exemplare. In prezent, situatia s-a schimbat. In timp ce Adevarul a ramas la aceeasi cota, Monitorul de Cluj a saltat la un tiraj declarat de 8.000 de exemplare si Ziarul de Cluj, conform conducerii cotidianului, a atins 6.000 de exemplare pe zi. Cei doi directori ai ziarelor nu-si ascund satisfactia ca au clatinat puternic pozitia de lider ale cotidianului Adevarul de Cluj.
Ziarele mizeaza
pe abonamente
Dan Olteanu, director general la Monitorul de Cluj, ziar aparut in august 1998, are aerul agitat al unui broker american care sta tot timpul cu ochii pe „actiunile concurentilor. De fapt, primele ziare pe care Dan Olteanu le citeste cu markerul in mana, in fiecare dimineata, sunt Ziarul si Adevarul. Seful Monitorului, publicatie care face parte din grupul de presa iesean Medianet, a beneficiat timp de trei luni de o bursa in SUA, avand ca obiect managementul in presa scrisa. Orice afirmatie si-o argumenteaza dupa ce „clampaneste la calculatorul sau de buzunar. Pentru el, cifrele sunt relevante: are 175 de tonete de vanzare in municipiul Cluj, 25 in Gherla si Dej, iar sase procente din tiraj se difuzeaza in judet. Recunoaste ca bugetele de publicitate alocate presei scrise din Cluj nu sunt pe masura asteptarilor sale. „S-a creat o moda printre investitorii locali de a-si dirija bugetele de reclama spre posturile de radio. Se simt mai bine cand isi aud numele la radio, desi noi le oferim conditii grafice excelente, cu mare impact, argumenteaza Dan Olteanu. Planuri pentru acest an? „Sa crestem veniturile din publicitate si numarul de abonamente, conchide directorul ziarului.
Spre deosebire de „agitatul sau coleg de breasla, Hadrian Mateescu, directorul executiv al Ziarului de Cluj, este un tip rezervat, care-si masoara cu atentie cuvintele. Totusi, in sufletul sau de „ardelean asezat freamata ambitia de a fi „numarul unu. O spune firesc, fara emfaza: „Dorim in acest an sa ocupam primul loc pe piata cotidienelor locale. In fiecare dimineata, primul cotidian pe care il citeste este Ziarul. Aparut in septembrie anul trecut, Ziarul de Cluj face parte din trustul de presa Ringier Romania, trust din care este nascut si saptamanalul Capital. Cum a reusit Ziarul de Cluj sa ocupe intr-un timp atat de scurt un loc stabil pe piata locala? Hadrian Mateescu are trei explicatii la acest succes: o campanie de lansare derulata pe parcursul a doua luni si jumatate, cea mai mare pentru un cotidian local, o politica eficienta de atragere a abonatilor si constructia rapida a unei retele de distributie. Punctele tari: echilibru intre diferitele sectiuni jurnalistice ale ziarului, un format modern, o calitate grafica deosebita si, nu in ultimul rand, o politica buna a suplimentelor. Punctele slabe? „Trebuie sa fim mai agresivi in campania de abonamente, raspunde Hadrian Mateescu. Ziarul de Cluj are cel mai mare volum de „mica publicitate dintre toate cotidienele si, potrivit cercetarilor de piata, detine un segment important de cititori maghiari, iar nucleul dur al lectorilor este format din oameni activi cu studii medii si superioare. Batalia acestui an, considera directorul Hadrian Mateescu, se va da intre Ziarul si Monitorul.
Maria Sangeorzan, redactor-sef adjunct la Adevarul de Cluj, nu pare interesata de concurenta. „Este loc destul pe piata Clujului, dar recunosc, pana la aparitia celor doua ziare, ne-a fost greu sa concuram singuri. Sefa celui mai vechi cotidian din Cluj, cladit pe ruinele fostului ziar comunist Faclia, nu citeste nici un ziar la prima ora a diminetii. Segmentul stabil de cititori ai Adevarului este format din oameni cu varste cuprinse intre 45 si 55 de ani. Considera ca fiecare ziar poate sa-si tripleze linistit tirajul, fara sa-l afecteze pe concurent.
Sociologii au pareri proaste despre ziaristi
Conform studiilor realizate de institutul Metro Media Transilvania, 24.000 de clujeni sunt cititori de ziare. Cifra este modesta, daca o raportam la cei 400.000 de locuitori ai Clujului. L-am intrebat pe Vasile Dancu, director la Metro Media Transilvania, cum se explica tirajele reduse ale celor trei ziare locale. Seful institutului are trei explicatii pentru criza presei scrise din Cluj.
Prima consta in faptul ca jurnalistii clujeni au preluat modele de presa din Bucuresti, fara sa le adapteze convingator la cererea existenta. „Ponderea informatiilor locale din presa clujeana este mica in comparatie cu cea a informatiilor cu caracter national, spune Vasile Dancu. Ziarele noastre publica foarte multe stiri care nu au un caracter regional. Astfel, acestea se departeaza de orizontul de asteptare al clujenilor. A doua explicatie pe care o avanseaza sociologul consta in complicitatea jurnalistilor cu reprezentantii institutiilor din Cluj. De aici rezulta o anumita „blandete a stirilor locale. Vasile Dancu argumenteaza aceasta complicitate prin faptul ca la traditionalul Bal al Presei sunt invitate cu precadere autoritatile locale (primarul, prefectul, seful Politiei, seful SRI), in scopul de a le castiga acestora bunavointa. Mai mult, de Anul Nou, in acelasi scop, ziaristii formeaza echipe de colindatori care au drept tinta aceleasi personaje. In sfarsit, a treia explicatie consta in faptul ca ziarele abordeaza teme „osificate. Tema jurnalistica Funar a ajuns la saturatie, nu mai este interesanta. „Cititorul clujean doreste altceva, afirma Vasile Dancu. Un ziar local, in viziunea sa, are nevoie de cel putin doi ani pentru a reusi pe piata, cu alte cuvinte, pentru a obtine profit.
Motivele pentru care clujenii citesc ziarele
Relaxare 58%
Modalitate de petrecere a timpului liber 53%
Obisnuinta 41%
Trece timpul mai usor 46%
Sunt distractive 41%
Astfel pot discuta cu altii despre ce se mai intampla 71%
Sunt informat 91%
Uit mai usor de propriile probleme 32%
Sursa: Metro Media Transilvania (10 – 16 octombrie 1998)r
