Cum a evoluat numărul investitorilor (români și străini) și/ sau valoarea investițiilor în județul Argeș? Care sunt cele mai mari/ importante firme din județ, ce profil au și câte locuri de muncă asigură?
Răspunsul, dozat în cifre și date concise, a venit din partea reprezentanților Consiliului Județean: „La nivelul județului Argeș, industria auto constituie baza economiei județului, platforma industrială de la Mioveni a celui mai mare producător român de profil – «Automobile Dacia S.A.» – găzduind cea mai mare Uzină Vehicule a Grupului Renault, cea mai complexă uzină mecanică și cea mai mare platformă logistică. În prezent, peste 14.000 de angajaţi îşi desfășoară activitatea pe platforma industrială Mioveni”.
Industria auto nu este însă singurul motor economic al regiunii. La sfârșitul anului 2017, în județul Argeș erau înregistrate – potrivit informațiilor furnizate de reprezentanții Consiliului Județean – 16.066 de societăți comerciale, 557 de asociații familiale și 7.835 de persoane independente care operau activități comerciale. „Pe clase de mărime, în funcție de numărul mediu al salariaților, cele mai multe societăți comerciale active aveau până la nouă salariați (aproape 88% din total), cele din clasa 10-49 de salariați deținând o pondere de 10,0%, cele din clasa 50-249 de salariați, 1,8% și cele cu peste 250 de salariați, 0,3%”, ne-au mai dezvăluit oficialii argeșeni.
Utilizarea terenurilor
Caruselul cifrelor a continuat amețitor: „În unitățile locale active erau 146,6 mii de salariați, cei mai mulți activând în industria prelucrătoare (66,4 de mii), comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor (26,1 de mii), transporturi și depozitare (14,5 de mii) și construcții (11,0 de mii)”.
În plus, conform datelor furnizate de angajații instituției menționate anterior, cifra de afaceri din unitățile locale a ajuns în anul 2017 la 54.419 de milioane de lei prețuri curente, cifră de afaceri susținută în principal de unitățile din industria prelucrătoare și de cele din comerț. Pentru consolidarea și extinderea activității, unitățile locale au făcut investiții brute în bunuri corporale de 4.655 de milioane de lei prețuri curente.
Culturi
Și asta nu e totul! Agricultura reprezintă și ea una dintre ramurile importante ale economiei județului Argeș, cu impact semnificativ asupra populației din mediul rural. În anul 2014, de pildă, din suprafața totală a fondului funciar (682,6 de mii de hectare), suprafața agricolă reprezenta 50,2% (342,3 de mii de hectare). Cum sunt folosite aceste pământuri?
Terenul arabil reprezenta 50,8% din suprafața agricolă, pășunile – 28,6%, fânețele – 14,3%, livezile și pepinierele pomicole – 6,0%, iar viile și pepinierele viticole – 0,3%. Culturile predominante în anul 2017 erau cele de cereale pentru boabe (117,3 de mii de hectare cultivate), plante industriale (18,5 de mii de hectare), furaje verzi din teren arabil (12,5 de mii de hectare), legume (4,4 de mii de hectare) și rădăcinoase (3,0 de mii de hectare).
Harta rutieră, pe bani străini
De ce ar avea nevoie teritoriul județului Argeș pentru a cunoaște o dezvoltare economică majoră, care să aibă un impact real asupra creșterii nivelului de trai? Infrastructura rutieră, de exemplu, acoperă și fructifică potențialul natural conferit de poziția geografică?
Răspunsul angajaților Consiliului Județean, deși deviat aproape integral pe lângă subiect, dezvăluie câteva dintre planurile suprapuse hărții rutiere locale: „Județul Argeș are în implementare/ execuție, prin fonduri internaționale, următoarele proiecte referitoare la infrastructura rutieră: modernizarea DJ 504 – proiect finanţat prin POR 2014-2020 în valoare de 82.687.293,84 de lei.
Obiective
Obiectivul general este modernizarea şi reabilitarea infrastructurii de acces care asigură conectivitatea indirectă cu reţeaua TEN-T, prin îmbunătăţirea parametrilor relevanţi – creşterea vitezei, a siguranţei rutiere, a portanţei pe raza localităţilor Buzoieşti, Izvoru, Popeşti și Recea”. Altă lucrare? „Modernizarea DJ 503 – proiect finanţat prin POR 2014-2020 în valoare de 99.818.008,40 de lei.
Obiectivul proiectului este modernizarea infrastructurii de acces care asigură conectivitatea indirectă cu reţeaua TEN-T, prin îmbunătăţirea parametrilor relevanţi – creşterea vitezei, a siguranţei rutiere, a portanţei pe raza localităţilor Slobozia, Mozăceni, Negraşi, Teiu, Rociu, Suseni, Oarja și Căteasca”.
În completare: „Pentru perioada 2021-2027, prin Programul Operațional Asistență Tehnică 2014-2020, Domeniul 3. Infrastructură rutieră de interes județean, inclusiv variante ocolitoare și/ sau drumuri de legătură, se regăsește în pregătire și avizare proiectul Modernizare DJ 679: Păduroiu (DN 67 B) – Lipia – Popești – Lunca Corbului – Pădureți – Ciești – Fâlfani – Cotmeana – Malu – Bârla – limita județului Olt”.
Cheltuieli pe vreme de pandemie
Câți bani a cheltuit Consiliul Județean Argeș în legătură cu perioada de pandemie? „Suma totală alocată până la data de 31.08.2020 de către Consiliul Județean Argeș pentru cheltuieli legate de epidemia de coronavirus este de cca 850 de mii de lei, din care 300 de mii de lei pentru achiziția echipamentelor de protecție, a materialelor sanitare, a serviciilor de dezinfecție în instituție, bani destinați cazării medicilor etc. și 550 de mii de lei pentru cheltuieli de capital”.
16 mii de lei a alocat CJ Argeș dezinfectanților, până la 31.08.2020
95 de mii de lei a cheltuit CJ Argeș pe măști de protecție, până la 31.08.2020
29 de mii de lei a cheltuit CJ Argeș pe servicii de dezinfecție în clădire, până la 31.08.2020
138 de mii de lei a cheltuit CJ Argeș pe cazarea medicilor, până la 31.08.2020
632.124 de cetățeni număra populația județului Argeș la 1 ianuarie 2020, potrivit datelor oferite de Institutul Național de Statistică
2.966 de lei era câștigul mediu net pe luna iunie 2020 la nivelul județului Argeș, conform Institutului Național de Statistică
160.367 de salariați existau în județul Argeș în luna iunie a anului 2020, potrivit informațiilor furnizate de Institutul Național de Statistică
Sursa foto: wikipedia.org
