Doar în ultimii ani au fost lansate filme precum Hercules (2014, cu Dwayne Johnson „The Rock”) sau Immortals (2011, cu Mickey Rourke, Henry Cavill), jocuri video cu milioane de fani precum Apotheon, AC Odyssey sau God Of War III. De foarte mare succes s-au bucurat și continuă să o facă și sloturile online inspirate din mitologia greacă, așa cum sunt cele din seria Age of Gods de la Playtech, disponibile aici, alături de alte jocuri de cazino, precum ruletă sau blackjack cu dealeri live. Dacă preferi sloturile în exclusivitate, poți vizita acest site dedicat.
La capitolul cărți, rămân inegalabile celebrele opere Odiseea și Iliada atribuite rapsodului popular orb Homer, însă remarcabile sunt și titluri precum Mitologie: Povești nemuritoare despre Zei și Eroi (Edith Hamilton, 1942) sau Lumea completă a mitologiei grecești (Richard Buxton, 2006).
În cele ce urmează, vă prezentăm trei dintre cele mai importante descoperiri ale grecilor, care funcționează, desigur sub alte forme, și în zilele noastre.
Ceasul cu alarmă. Lăsând la o parte faptul că practic reprezintă doar o aplicație pe mobil pentru cei mai mulți dintre noi, ceasul cu alarmă este un instrument fără de care mulți dintre noi nu ne-am putea descurca prea ușor. Ceea ce probabil puțini știați este că originile sale se află în Grecia Antică. Evident, vorbim de o mașinărie impresionantă, pusă la punct de inginerul și inventatorul elen Ctesibius (285-222 Î.Hr.). Mecanismul se baza pe o clepsidră și un ceas de apă cu cadran și indicator. Alarma era dată de căderea unor pietricele pe un taler metalic sau de un jet de aer îndreptat către o trompetă, la un interval de timp pre-stabilit.
Contorul de distanță. Dacă în urmă cu câțiva ani mai toate kilometrajele sau orice alt gen de dispozitiv de contorizare a distanțelor parcurse erau mecanice, astăzi există nenumărate variante digitale și aplicații de mobil ce te ajută să vezi ce distanțe parcurgi. Cu mașina, bicicleta, alte mijloace de transport sau chiar pe jos. Deși pare greu de crezut, tot grecii sunt cei care au pus la punct primul aparat de contorizare a distanțelor. Dovezile indică faptul că Archimedes din Syracuse ar fi inventatorul primului dispozitiv de acest tip, undeva în jurul Primului Război Punic (264-241 î.Hr.), însă există cercetători care atribuie invenția lui Heron din Alexandria. Indiferent căruia dintre cei doi îi aparține, dispozitivul a fost folosit pe scară largă la finalul perioadei elenistice și chiar și de romani, pentru a măsura distanțele parcurse de vehiculele de la acea vreme. Kilometrajul a revoluționat modul de construcție al drumurilor, iar romanii s-au folosit de el pentru a plasa borne pe drumurile principale.
Moara de apă. Acestea mașinării ingenioase au fost extrem de utile încă de la primele modele. Grație lor, grecii au putut ascuți și freza mai ușor diverse materiale și măcina cereale. Prima mașinărie ce poate fi considerată o moară de apă se numea Roata Perachora și a fost inventată în secolul al treilea Î.Hr., cel mai probabil de inginerul grec Philo din Bizanț. Deși se vorbea despre eventuale origini arabe ale morilor de apă, cercetările recente ale istoricului britanic M.J.T. Lewis au dovedit că grecii au inventat moara de apă. De-a lungul timpului, morile de apă au suferit numeroase transformări, însă principiul de funcționare a rămas la fel. Ele sunt folosite și astăzi în diverse colțuri ale lumii.
Grecilor le datorăm și tainele cartografierii, Jocurile Olimpice, bazele geometriei, multe din secretele medicinii, conceptul democrației (Demos Kratos = Puterea Poporului) și multe alte descoperiri incredibile. Să amintim doar că celebrul gânditor Aristotel a fost cel care a venit cu ideea că Pământul este un glob și cel care a clasificat animalele, fiind considerat Părintele Zoologiei. Theophrastus a fost primul biolog, Archimede a descoperit Principiul Flotabilității (un corp scufundat într-un fluid este împins de către fluid, de jos în sus, cu o forță egală cu greutatea volumului de fluid dislocuit de către corp) iar Aristarh din Samos a lansat prima teorie care susținea Heliocentrismul (Soarele în centrul Universului, cu Pământul, Luna și alte planete rotindu-se în jurul lui).
(P)