Atunci când am decis să candidez pentru un mandat de senator din partea USR PLUS, am făcut-o pentru a găsi soluții reale și aplicabile pentru problemele relativ ușor de identificat ale României. Ca om de afaceri care a construit o fermă de familie cu premii internaționale, am studiat mai ales problemele și soluțiile din mediul rural.
Am o listă lungă, pe care vă invit să o consultați pe Georgecatean.ro. În cele ce urmează, vă propun doar trei dintre ele.
- MASA CALDĂ PENTRU ELEVI. E cu totul bizar, dar una din cele mai ironizate și mai criticate invenții politice ale Epocii Năstase, programul „Cornul și laptele”, a fost continuat de guvernele PDL și PNL până în acest an, când a fost suspendat din cauza pandemiei. „Cornul și laptele” are o mulțime de probleme, de la calitatea hranei și faptul că ea nu este consumată de copii, la suspiciunea că poate îmbogăți furnizorii din clientela de partid. În schimb, un mare număr din școlarii României, mai ales din ariile rurale, au nevoie de un aport de hrană. Programul USR PLUS cuprinde o propunere radical diferită, cu multiple avantaje: „Masa caldă pentru elevi”. Acest proiect își propune să catalizeze producătorii locali de hrană, asigurând un cadru igienic și funcțional pentru distribuirea unei mese în același timp sănătoase și gustoase. Compoziția hranei și sortimentele pot fi stabilite ușor, iar pentru distribuirea igienică există modelul cateringului pentru zboruri.
„Cornul și laptele” a însemnat în mare măsură hrană risipită – orice părinte știe că de multe ori copiii aruncau pur și simplu produsele de panificație neatrăgătoare. „Masa caldă pentru elevi” va asigura nu numai o masă atrăgătoare și sănătoasă pentru copii, dar va stimula și economia locală, prin cooptarea producătorilor agricoli, care au nevoie mai degrabă de piețe de desfacere decât de subvenții.
- O STRATEGIE NAȚIONALĂ PENTRU APĂ CURATĂ ȘI REȚELE DE CANALIZARE. Din motive istorice și geografice, România e singura țară din Europa care e conectată doar în proporție de 60% la rețeaua de apă curentă, iar în mediul rural situația este dezastruoasă din acest punct de vedere. Cu alte cuvinte, suntem încă țara lui „cea mai bună apă e cea de izvor”, într-o epocă în care fântânile nu mai sunt considerate de mult sănătoase. E clar faptul că racordarea la rețea e una din marile priorități ale României. Pe lângă apa potabilă, lipsa rețelelor de apă în mediul rural creează o serie întreagă de alte probleme, cum ar fi lipsa toaletei în interior. Și din acest punct de vedere, România e pe ultimul loc în Europa, cu 24,2% din populație aflată în această situație, față de 13,7% în Bulgaria, următoarea țară cu probleme. O problemă de o asemena complexitate nu are o soluție imediată, de aceea strategia trebuie să înceapă printr-un program de monitorizare dedicat și lansarea informațiilor pe programul Calitateapa.ro. Chiar dacă în momentul de față problemele legate de apă nu pot fi cuantificate la nivel de investiții, e clar că fondurile europene sunt o sursă de finanțare de avut în vedere, mai ales din cauza componentei de mediu a problemei apei. Preocuparea pentru mediu a Comisiei Europene și lansarea așa-numitului „Green Deal” („Pactul verde”), în epoca von der Leyden, sunt binecunoscute.
- DIGITALIZAREA SATELOR. Dacă tot s-a vorbit atât de mult la noi despre „cele două Românii”, e cazul să remarcăm că discuția se suprapune în mare măsură peste așa-numitul „digital divide” („diviziune digitală”). Noțiunea se referă la faptul că populația zonelor mai puțin dezvoltate este împărțită în două de utilizarea Internetului și în general a tehnologiilor digitale. Din acest punct de vedere, e clar că folosirea calculatorului și conectarea la Internet nu mai țin de mult de entertainment – ci ele ușurează viața în orice domeniu, de la cumpărăturile online la dreptul la informare și relația cu autoritățile. Și din punctul de vedere al conexiunilor, România se află în zona de jos a clasamentului european. Ultimele date ANCOM arată că în 2019, rata de penetrare a Internetului fix la 100 de gospodarii a fost de 64% la nivel național, din care 75% în mediul urban și numai 49% în mediul rural. Oricare-ar fi eforturile actorilor privați în domeniul conexiunilor mobile (4G și tehnologiile ulterioare), conform acestei statistici, peste o jumătate din satul românesc este deconectat. E clar că statul trebuie să facă eforturi de a reduce acest decalaj, care aproape că mută 51% din populația rurală într-o altă țară. Din punctul de vedere al strategiei USR PLUS, investițiile trebuie făcute în infrastructură, și nu în oferte electorale de genul „Wi-Fi gratuit în parcuri”. Dacă banii europeni reprezintă și aici o miză datorită creșterii fondurilor disponibile pentru digitalizare, noi am identificat în plus și necesitatea educației digitale pentru segmentul rural de populație. Din acest punct de vedere, avem în vedere organizarea și dezvoltarea a opt Centre Regionale pentru Suport în Educație Online. Acestea urmează să interacționeze nu numai cu populația adultă, ci și cu elevii și personalul didactic, în vederea dezvoltării competențelor online.
Prin facilitarea teleworking-ului, devenit o realitate larg răspândită în urma crizei COVID, extinderea infrastructurii de Internet va deveni un stimulent și pentru relocarea în mediul rural, tendință la care m-am referit pe larg cu un prilej anterior.
Acest material a fost comandat de Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate (parte a alianței electorale „Alianța USR PLUS”) și realizat de operatorul economic Editura Evenimentul zilei și Capital. Cod Unic de Identificare: 11200033.