Începând din primăvara anului viitor, în România vor sosi primele mașini propulsate exclusiv de motoare electrice. Este vorba despre modelele Citroën C-Zero, Mitsubishi i-MiEV și Peugeot iOn. Cele trei modele sunt de fapt variațiuni pe aceeași temă, pentru că toate pornesc de la o platformă comună, iar diferențele sunt vizibile numai în soluțiile de design interior și exterior și în mici detalii tehnice.
Cea mai importantă diferență constă în amplasarea unui sistem de reîncărcare a bateriei în timpul frânării, pe modelele Citroën și Peugeot. Conform celor de la Citroën, grație acestui sistem, autonomia a crescut cu circa 30 km.  În privința propulsiei, tripleții Mitsubishi-Citroën-Peugeot se bazează pe un motor electric care dezvoltă 64 CP și asigură vehiculului o viteză maximă de 130 km/h. Autonomia este limitată la 150 km, însă posibilitatea de a încărca bateria la orice priză casnică de 220V și timpul maxim de încărcare de până la șapte ore pot asigura utilizatorilor parcurgerea zilnică a drumului de acasă la locul de muncă și înapoi.
Destinate, fără doar și poate, în spe­cial traficului urban, vehiculele nu oferă un spațiu interior prea mare, ele fiind, ca dimensiuni, asemănătoare unui Matiz. Cu toate acestea, avantajul major al mași­ni­lor electrice va rămâne costul redus de utilizare, estimat de producători la 1,5-2 euro/100 km. În același timp, însă, principala problemă cu care se vor confrunta potențialii cumpărători este prețul, care va depăși 30.000 de euro pentru oricare dintre cele trei modele.
În privința comportamentului rutier, tripleții au demonstrat calități și probleme similare. Testat de Capital la Malmo, în Suedia, Citroën C-Zero a dovedit că este extrem de ușor de utilizat, iar motorul furnizează un cuplu impresionant. În trafic, este foarte ușor de confundat cu o mașină normală, doar silențiozitatea cu care se deplasează și lipsa sistemului de evacuare a gazelor arse trădând faptul că sub capotă se ascunde un motor electric. În privința spațiului interior și a confortului, ar putea fi multe lucruri de îmbunătățit, însă pentru deplasări pe distanțe scurte inconvenientele nu sunt majore.
Nu am reușit să aflăm încă ce soluții oferă producătorii după depășirea perioadei de viață a bateriei și cât costă înlocuirea acesteia, însă am fost asigurați că proiectarea a fost făcută pentru cel puțin 1.500 de cicluri de încărcare-descărcare, ceea ce ar echivala, în cazul în care bateria este folosită și încărcată zilnic, cu cel puțin patru ani de utilizare fără probleme.
Renault și Nissan așteaptă implicarea statului
Dacă Mitsubishi și grupul PSA Peugeot-Citroën au decis că România poate fi, încă de anul viitor, o piață interesantă pentru modelele lor electrice, Alianța Renault-Nissan pare ceva mai circumspectă. „Condiția ca mașinile electrice să aibă succes – și aceasta este filosofia Renault – este ca ele să aibă un preț cât mai apropiat de acela al unui model cu propulsie clasică. Pentru a atinge acest deziderat, avem nevoie de ajutorul autorităților, de bonusuri. De exemplu, în Franța beneficiem de 5.000 de euro la mașinile electrice. Abia după demararea unui astfel de program de bonificații poate începe vânzarea în masă a mașinilor electrice. Depinde de guverne să decidă dacă vor să ajute la «decolarea» mașinilor electrice. Nu vorbim de un program de bonificații care să dureze 20 de ani, ci de unul care să creeze un punct de cotitură. În România, ca și în alte țări din Europa de Est, dacă guvernele ne ajută, potențialul mașinilor electrice este enorm“, a declarat pentru Capital vicepreședintele grupului francez, Jacques Chauvet.
Prin urmare, deși vor fi comercializate în întreaga Europă începând de anul viitor, nici Nissan Leaf și nici Renault Fluence ZE nu vor poposi prea curând în showroomurile dealerilor români. Oricum, strategia grupului francez pentru România prevede, în primul rând, colaborarea cu autorități locale și instituții și mai puțin cu persoane fizice. „Am văzut că primul-ministru Boc dorește să aibă mașini electrice în România. Avem deja contacte cu autorități locale, cu primării precum Timișoara și altele. Suntem gata să negociem. După cum știți, Renault are deja semnate mai mult de 40 de parteneriate cu țări, orașe și companii din întreaga lume pentru programul nostru electric. România poate lua parte la această afacere, dar așteptăm să se amelioreze climatul economic“, a menționat Chauvet.
Autonomia electricelor, explicată de Nissan
Pentru că autonomia maximă a vehiculelor electrice a dat naștere unui număr infinit de zvonuri și controverse, oficialii Nissan au explicat ce înseamnă acest lucru dând câteva exemple. Astfel, în condiții ideale, care înseamnă deplasarea cu o viteză constantă de 60 km/h, la o temperatură exterioră de 20 de grade Celsius și fără utilizarea climatizării, modelul Leaf ar putea parcurge, cu o singură încărcare a bateriei, 220 km, nu doar 160 km, cum menționează caracteristicile tehnice. În cazul unei călătorii din suburbii până în centrul orașului, implicând atât trafic redus, cât și ambuteiaje, cu o viteză medie de 40 km/h și la o temperatură de 25 de grade, tot fără climatizare, mașina ar putea parcurge 160 km. La parcurgerea unui drum numai prin oraș, cu o viteză medie de 25 km/h, rezultată din accelerări și frânări succesive și cu climatizarea pornită, distanța maximă parcursă poate scădea până la 100 km.
Condiția ca mașinile electrice să aibă succes este vânzarea lor la un preț cât mai apropiat de cel al modelelor cu propulsie clasică. Pentru a atinge acest deziderat, avem nevoie de ajutorul autorităților, de stimulente pentru clienți.
Jacques Chauvet, vicepreședinte, Renault

i-MiEV este printre pionierii propulsiei electrice și va schimba radical
felul în care gândim despre mașini.
Akinori Nakanishi, președinte, Mitsubishi Motors Europe