nu pot cobori decat cu riscul descurajarii economisirii. La credite, in schimb, dobanzile active ar trebui sa scada in continuare pentru a urma evolutia inflatiei. Calculele nu sunt insa atat de simple pentru bancheri. Mai multe evenimente recente din economia romaneasca si din cea mondiala fac politica dobanzilor vulnerabila la problemele bugetului de stat, la carentele restructurarii ori la dificultatile viitoare ale exportatorilor.
Respectarea tintelor guvernamentale privind principalii indicatori macroeconomici este inca incerta, considera agentiile internationale si analistii economici. Ca urmare a redresarii economice mult prea lente din Uniunea Europeana, Economist Intelligence Unit (EIU), divizie a grupului The Economist, anticipeaza o rata mai redusa de crestere a exporturilor romanesti, care, alaturi de cresterea importurilor, va determina majorarea deficitului contului curent pe 2003 de la 3,4% la 3,8% din PIB. EIU mai crede ca majorarea salariului minim si liberalizarea preturilor la energie vor duce rata inflatiei aproape de 13,9%, fata de tinta oficiala de 13%, in timp ce cheltuielile legate de pierderile intreprinderilor de stat si discliplina salariala redusa vor ridica deficitul bugetului general consolidat la 2,9% din PIB, fata de tinta de 2,65% convenita cu FMI.
„Desi agentiile straine s-au mai inselat in anii trecuti, cand cifrele oficiale s-au respectat in final, exista acum cateva evenimente majore ce pot influenta aceste cifre si, o data cu ele, politica dobanzilor”, spune analistul economic Aurelian Dochia. In opinia sa, desi pana acum exporturile au crescut constant, nu putem presupune ca stagnarea economiei va continua sa nu ne afecteze in viitorul apropiat. „Evolutia inflatiei este unul din punctele de tensiune ce au aparut in ultimele luni in privinta dobanzilor”, apreciaza Dochia. Desi dupa primele trei luni, cu un indice de 3,2%, suntem in grafic pentru respectarea tintei anuale, ar putea exista in lunile urmatoare o anumita incordare. Daca tendinta de scadere a inflatiei se mentine, nu vor fi modificari mari la nivelul dobanzilor. La depozite lucrurile au mers oricum departe, iar la credite, desi BNR considera ca ar trebui sa se faca reduceri, marjele de azi sunt deja pe o piata competitiva, iar faptul ca nu au putut fi diminuate reflecta problemele structurale ale sistemului financiar, respectiv costurile mari cu rezervele minime si pentru conformarea la alte reglementari.
Un alt „punct de tensiune” ce poate influenta dobanzile bancare este deficitul bugetar. Riscul ca acesta sa creasca peste previziuni este amplificat de slaba colectare a veniturilor din impozite si taxe si de cresterea cheltuielilor cu intreprinderile de stat nerestructurate, unde s-a acceptat suplimentarea platilor compensatorii programate initial pentru disponibilizari. Desi nu este atat de incoltit incat sa accepte orice cost, existand alternativa iesirii pe pietele internationale de capital, „Ministerul Finantelor ar putea fi nevoit, pentru a se finanta pe piata interna, sa inverseze trendul de diminuare a dobanzilor la titlurile de stat. Presiunea Finantelor pe reducerea dobanzii la titluri reflecta bine tensiunea din piata, observandu-se diferenta intre dobanda de 14% acordata de minister si cea de 18% oferita bancilor la depozite de BNR”, precizeaza Aurelian Dochia. Presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, Radu Gratian Ghetea, a declarat recent ca dobanzile la depozitele bancare vor creste daca si MFP va face acelasi lucru cu dobanzile la titlurile de stat. Posibilitatea este acceptata si de presedintele Bancii Romane pentru Dezvoltare, Bogdan Baltazar. In alte conditii, sustine presedintele BRD, dobanzile vor putea creste doar pentru tipuri speciale de depozite, cum sunt cele cu valori mari. Bancile isi vor diversifica, astfel, in perioada urmatoare, produsele de economisire, pe tipuri de clienti. Clientii vor fi tratati diferit si in privinta creditelor, in special ca urmare a noului regulament de provizionare care pune accent pe performantele financiare, anumite firme si persoane putand beneficia de dobanzi mai bune. O alta tendinta a dobanzilor pasive va fi diferentierea acestora in functie de durata depozitului, bancile incercand sa incurajeze prelungirea perioadei pe care clientii le incredinteaza banii.

Nivelul dobanzilor bancare

· Depozite la termen: dobanda in lei variaza intre 10% si 19% pe an, iar cea in valuta intre 0,75% si 3,5% (USD), respectiv intre 1,5% si 3,9% pe an (euro)
· Depozite la vedere: dobanda anuala in lei – 0,5-4%, in dolari – 0,1-1%, in euro – 0,1%-1,5%
· Credite: dobanda medie activa in lei pentru clientii nebancari neguvernamentali a scazut pana la aproape 27% pe an

Rata inflatiei

Procesul de dezinflatie din ultima perioada a avut cea mai mare influenta in scaderea dobanzilor active si pasive. Daca aceasta tendinta se va mentine, ea se va reflecta in mod corespunzator si in dobanzi, fiind de asteptat sa scada in special cele la credite. Asteptarile privind depasirea tintei de 13% a ratei inflatiei la sfarsitul anului, previzionata de agentiile straine si de unii analisti, pot determina bancherii ca dimpotriva, sa
opereze majorari de dobinzi.

Deficit bugetar

Colectarea deficitara a taxelor si impozitelor poate contribui la cresterea deficitului bugetar peste tinta initiala de 2,65%. Desi problemele de finantare nu vor fi atat de presante incat sa determine Ministerul Finantelor sa accepte orice cost al imprumuturilor pe piata interna, dobanda titlurilor de stat oferite bancilor (mai redusa cu cateva puncte procentuale decat cea acordata de BNR) poate creste in perioada urmatoare, antrenand si majorarea dobanzilor bancare.

Economia mondiala

Stagnarea economiei mondiale nu va putea „lasa rece” la nersfarsit economia romaneasca. Exporturile, care pana acum au crescut, isi pot diminua ascensiunea pe pietele in declin economic, influentand deficitul contului curent, inflatia si, indirect, dobanzile, inclusiv cele bancare.