In Romania, numarul persoanelor din aceasta categorie a sporit treptat dupa ‘89, ajungand, in 1997, sa reprezinte peste 1,3% (aproximativ 70.000 persoane) din populatia ocupata a tarii. In efectivul patronilor, pe primul loc se situeaza comertul (cu o pondere de 67,6%), urmat de industrie (9,5%), hoteluri si restaurante (6,2%), constructii (5,8%). Ierarhia mentionata a fost determinata atat de ritmul privatizarii, cat si de diferentierea ramurilor in privinta necesarului minim de capital pentru demararea unei activitati.
Aspiratia unor cetateni la statutul de patron este determinata de interesul pentru obtinerea unui venit mai mare, comparativ cu celelalte categorii socioprofesionale. Venitul mediu lunar ce revine la o gospodarie a patronilor depasea, in 1997, de 2,1 ori media pe totalul gospodariilor din Romania, de peste 1,6 ori venitul mediu al gospodariilor de salariati si de 2,2 ori venitul mediu al gospodariilor de tarani.
Totodata, s-a conturat o tendinta de atenuare a diferentelor mentionate fata de anii anteriori, tendinta generata, in principal, de accentuarea crizei din economia romaneasca, ceea ce a afectat si nivelul veniturilor obtinute de majoritatea patronilor. Nivelul superior al venitului mediu realizat de patroni, comparativ cu celelalte categorii socioprofesionale, se justifica economic prin investitiile efectuate pentru desfasurarea unei activitati economice si asumarea riscului implicat de activitatea respectiva, prin activitatea de organizare si conducere prestata, in vederea satisfacerii unor nevoi sociale. Ca urmare, veniturile obtinute de patroni au o structura diferentiata mult fata de veniturile realizate de alte categorii socioprofesionale, inclusiv fata de salariati .
Eficienta afacerii se masoara in profit
In anii 1995-1997, in venitul mediu al unei gospodarii de patroni a devenit majoritara partea realizata din activitatea pe cont propriu, in timp ce partile reprezentate de salarii, venituri din prestatii sociale si alte venituri banesti s-au redus substantial. Dimpotriva, la venitul mediu al gospodariilor de salariati, paralel cu usoara atenuare a preponderentei veniturilor salariale, au sporit cotele reprezentate de celelalte categorii de venituri, cu exceptia veniturilor din activitatile pe cont propriu (care erau deja foarte
mici). Veniturile obtinute de patroni din activitatea pe cont propriu reprezinta, in principal, profitul. Acesta este rezultatul eficientei activitatii economice desfasurate, fiind diferenta intre incasari si cheltuielile efectuate intr-o anumita perioada. Profitul reprezinta stimulentul principal pentru activitatea patronilor, impulsionandu-i sa se preocupe necontenit de imbunatatirea si extinderea activitatii.
Slabirea sau lipsa preocuparii mentionate este sanctionata aspru, in economia de piata, prin inregistrarea de pierderi. Si aceasta situatie este frecventa in tranzitia actuala a economiei romanesti. Dupa situatia financiara a tuturor societatilor comerciale pe 1997, societatile comerciale cu capital privat au concentrat 80,2% din profitul brut (fata de 7,4% cat a revenit societatilor comerciale cu capital majoritar de stat si 12,4% – cat au obtinut societatile comerciale cu capital mixt). Insa firmele cu capital privat au concentrat si ponderea cea mai mare din pierderile brute inregistrate in anul respectiv: 43,5% (fata de 20,7% pentru societatile comerciale cu capital majoritar de stat si 35,8% pentru societatile comerciale cu capital mixt).
In fiecare tara, venitul patronilor obtinut la acelasi capital investit se diferentiaza mult, inclusiv in acelasi domeniu de activitate. O imagine in acest sens poate fi conturata prin analiza structurii gospodariilor de patroni de la noi dupa nivelul veniturilor. Fata de patronii din tarile capitaliste dezvoltate, la noi, majoritatea patronilor obtin venituri inca mici, ceea ce este determinat indeosebi de nivelul economic scazut al Romaniei si de insuficienta valorificare a resurselor economice disponibile. Patronii pot actiona pentru modificarea in sens pozitiv a situatiei mentionate. In aceasta directie, ei sunt impulsionati indeosebi prin obtinerea unui profit mare.
Creste dorinta de imbogatire a romanilor
Aspiratia multor cetateni de a deveni patroni este generata, fara indoiala, de faptul ca aceasta clasa are un standard de viata mai inalt decat celelalte categorii socioprofesionale principale din societatea noastra actuala. Forta de atractie spre categoria de patroni este generata nu numai de nivelul mai inalt al consumului realizat in gospodariile acestei categorii, ci si de structura superioara a consumului respectiv. Socialismul de tip sovietic a suprimat orice posibilitate de imbogatire pe cai legale, insa nu si pe cele ilegale, rezervate indeosebi pentru nomenclatura. Or, dorinta unor oameni de a acumula bogatie, prin economisire si investire, si de afirmare este fireasca. A deveni bogat, pe cai legale, nu este un viciu, dupa cum a deveni sarac, muncind insuficient si ineficient, nu este o virtute.
In perioada postsocialista, optiunea unor cetateni din Romania pentru a deveni patroni a fost determinata, fara indoiala, de dorinta de a se imbogati si a se afirma in societate pe aceasta baza. Majoritatea patronilor au acumulat o anumita bogatie, prin economisirea unei parti din veniturile obtinute si investirea capitalului in diferite activitati. In cursul tranzitiei noastre postsocialiste, nu putine persoane s-au imbogatit pe calea acumularii primitive de capital. Aceasta s-a realizat atat pe cai legale, mai ales prin intermediul comertului si institutiilor financiar-bancare, cat si pe unele cai ilegale – furt, coruptie, frauda. Desi la noi clasa patronilor este inca in curs de formare, ea dispune deja de unele organizatii puternice, cum sunt camerele de comert si industrie, asociatiile oamenilor de afaceri din diferite ramuri. Folosind cadrul institutional mentionat, reprezentantii patronilor au avansat numeroase propuneri substantiale pentru depasirea crizei in care se afla economia romaneasca si asigurarea relansarii ei, pentru protejarea si afirmarea intereselor economice nationale. Insa coalitia guvernamentala actuala n-a fost receptiva la asemenea propuneri. Si nu exista certitudine ca o alta coalitie guvernamentala ar fi receptiva la propuneri avansate de patroni.
De aceea, pentru asigurarea afirmarii sociale a categoriei socioprofesionale a patronilor, reprezentantii sai trebuie sa patrunda in clasa politica, sa fie prezenti in organele legislative si executive ale statului. Astfel s-ar asigura o afirmare sociala mai eficienta a patronilor din Romania actuala.