Serviciul de pompieri continuă să se bucure de cel mai înalt nivel de încredere pe plan internaţional. S-a înregistrat o îmbunătăţire considerabilă în ceea ce priveşte reputaţia organizaţiilor de caritate şi cea a judecătorilor, potrivit unui studiu realizat de GfK în 19 ţări.
Serviciile de pompieri sunt în poziţia fruntaşă, cu o medie de 94% a populaţiei din toate ţările studiate care îşi plasează încrederea în ei. Un procent asemănător – 93% dintre români – au încredere în pompieri. Valoarea s-a stabilizat la un nivel foarte înalt şi această profesie este investită cu încredere de către cel puţin 90% dintre respondenţii din toate ţările europene, cu excepţia Bulgariei (89%). Cea mai mică valoare a fost înregistrată în India, unde doar 81% din populaţie are încredere în pompieri.
Următorii în clasament sunt doctorii (86% la nivel internaţional şi 79% în România), profesorii (85% atât la nivel internaţional, cât şi în România), poştaşii (84% la nivel internaţional şi 85% în România) şi armata (82% la nivel internaţional şi 88% în România). Ca şi în anii precedenţi, poliţia s-a situat pe locul al şaselea şi nivelul de încredere în această profesie chiar a crescut cu un punct procentual faţă de anul anterior. Cu toate acestea, există variaţii mari între diferite ţări: poliţia este văzută cu încredere de 89% din populaţia Suediei, înregistrându-se valori ridicate şi în Italia (86%) şi Germania (85%). În schimb, forţele de poliţie din Columbia au o reputaţie foarte proastă; doar 36% dintre columbieni au încredere în autorităţile responsabile de aplicarea legii. Nici România nu stă foarte bine la acest capitol, doar 55% dintre cetăţenii români declarându-şi încrederea în poliţişti.
Judecătorii şi-au îmbunătăţit în mod semnificativ reputaţia pe plan internaţional până la 66%, ceea ce înseamnă cu patru puncte procentuale mai mult decât în 2010. Totuşi, au apărut diferenţe semnificative între diferite ţări implicate în sondaj: cel mai ridicat grad de încredere este în Suedia (82%). Judecătorii sunt, de asemenea, foarte preţuiţi în Germania şi Olanda (ambele cu 79%). De departe, cea mai mică valoare a fost înregistrată în Bulgaria, unde numai 34% consideră că judecătorii sunt de încredere.
În urma unui declin semnificativ în 2010, poziţia clerului s-a stabilizat între timp la 58%, iar cercetătorii de piaţă sunt consideraţi de încredere de 54% dintre respondenţi.
Politicienii şi bancheri la coadă
Mai mult de jumătate dintre respondenţi şi-au exprimat o părere critică faţă de avocaţi, sindicate, jurnalişti, bancheri, manageri, specialişti în marketing, specialişti în publicitate şi politicieni.
Criza financiară a intrat acum într-o nouă fază şi reputaţia bancherilor s-a îmbunătăţit uşor în comparaţie cu anul anterior, ajungând la 43% în primăvara anului 2011. Explicaţia ar putea fi aceea că evoluţia crizei financiare este acum către o criză a monedei euro şi a nivelului datoriei, în care bancherii nu mai sunt miezul problemei. Cu toate acestea, există diferenţe majore de la o ţară la alta. Indienii prezintă, de departe, cel mai mare nivel de încredere în bancherii lor (80%), în timp ce aproape aceeaşi proporţie, dar de neîncredere, este manifestată de italieni faţă de acest grup profesional (78%). Trei sferturi dintre români spun că nu au încredere în lucrătorii bancari. Aceştia au o imagine la fel de proastă în Marea Britanie, unde doar 27% din populaţie consideră această profesie demnă de încredere.
Deşi politicienii au fost capabili să-şi îmbunătăţească oarecum imaginea pe parcursul ultimului an, ei rămân în partea de jos a clasamentului, cu un grad de încredere, per ansamblu, de 17%. Stima pentru politicieni este cea mai crescută în Suedia (39%), în vreme ce în Cehia şi România (8% în fiecare caz), precum şi în Germania şi Italia (9%), politicienii au o problemă de imagine serioasă.
Nivelul de încredere în grupurile profesionale individuale, la nivel internaţional
