Cei mai mulţi dintre intervievaţi (92%) sunt de părere că tradiţiile de sărbători sunt importante sau foarte importante pentru ei, în timp ce două treimi spun că există obiceiuri tradiţionale de Paşte specifice zonei în care locuiesc, iar, dintre acestea, cel mai des menţionate de participanţii la studiu sunt: mersul la biserică (31%), vopsirea ouălor (20%), mersul la udat (7%) şi sacrificarea mieilor (7%). 

În acelaşi context, trei sferturi dintre respondenţi spun că vor merge să ia paşti de la biserică anul acesta, în acelaşi timp un sfert s-au spovedit deja, iar un alt sfert urmează să o facă, în timp ce o jumătate fie nu practică acest obicei (17%), fie nu o va face cu această ocazie (32%). Dintre persoanele care s-au spovedit deja, 85% au declarat că că s-au şi împărtăşit. 

Potrivit IRES, 16% dintre cei chestionaţi obişnuiesc să urmărească la televizor slujbe religioase în transmisiune directă duminica, 8% cu ocazia sărbătorilor, iar 36% mai rar. Pe de altă parte, 4 din 10 respondenţi spun că nu fac acest lucru niciodată. 

La capitolul deplasărilor în străinătate, cercetarea de specialitate arată că doar 12% dintre români declară că vor merge în străinătate, câte 6% alegând să îşi viziteze prietenii sau membrii familiei, respectiv să se cazeze la o pensiune sau la un hotel. Cei mai mulţi dintre respondenţii care pleacă într-o minivacanţă aleg destinaţii din ţară, în vizită la prieteni sau rude (51%), în timp ce 18% se vor caza la o pensiune sau la un hotel din ţară. 

În privinţa bugetului alocat pentru masa de Paşte din acest an, datele IRES arată că unul din doi români are în plan să cheltuiască între 100 şi 500 de lei, în timp de aproximativ un sfert (24%) se orientează către un o sumă cuprinsă între 501 şi 1.000 de lei. 

La nivel general, 50% dintre respondenţi susţin că bugetul familiilor lor pentru masa de Paşte este de maximum 500 de lei sau mai mic, în timp de 9% alocă sub 100 de lei. De asemenea, pentru un sfert dintre respondenţi (24%), bugetul se situează între 501 şi 1.000 de lei, în timp ce pentru familiile unuia din zece intervievaţi, suma va depăşi 1.000 de lei. 

În ceea ce priveşte categoriile de produse achiziţionate, aproximativ patru din zece intervievaţi susţin că vor cumpăra carne de miel cu ocazia acestor Sărbători, iar suma pe care o vor cheltui cei mai mulţi în acest scop este de până la 200 de lei. În plus, circa o treime dintre cei chestionaţi (34%) vor cheltui maximum 100 de lei, iar 39% între 101 şi 200 de lei. Nu în ultimul rând, 16% dintre intervievaţi intenţionează să cheltuie o sumă mai mare de 200 de lei, în acest scop. 

Pe de altă parte, cei mai mulţi dintre români (58%) declară că vor face acasă prăjiturile pentru perioada sărbătorilor pascale din acest an, pe când o cincime dintre ei spun că vor cumpăra prăjituri de la diverşi producători, iar 18% susţin că vor face şi una, şi alta. Un procent de 4% dintre cei intervievaţi nu vor avea prăjituri de Paşte, anul acesta, reiese din studiul IRES. 

De asemenea, aproximativ o treime dintre respondenţi (32%) spun că nu urmează să li se ofere prime. Pentru aproape jumătate dintre cei intervievaţi (47%) nu e cazul să se discute despre prime (nu lucrează sau alte situaţii). 

Potrivit datelor Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), în perioada Sărbătorilor Pascale, românii cumpără între 170 şi 180 de milioane de ouă, cu 50% mai mult decât într-o lună obişnuită. 

La rândul lor, reprezentanţii Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase – ROMPAN estimează că, în 2017, afacerile cu pască vor bate recordul în această perioadă a Sărbătorilor Pascale, cu peste 5 milioane de bucăţi, mult peste nivelul din 2016, iar pentru cozonacii tradiţionali româneşti creşterea va fi de 5% în acest an, până la 7,5 milioane de bucăţi. 

Consumul de carne de ovine în anul 2016 a fost în medie de 2,6 kg/cap locuitor, în uşoară creştere faţă de 2015 când se înregistra un consum de 2,3 kg/locuitor în 2015, dar semnificativ faţă de 2014 de 0,7 kg/locuitor anual. În perioada Paştelui necesarul de carne de miel este acoperit în mare parte din producţia autohtonă. 

Consumul anual de vin în România este estimat la 25 de litri pe cap de locuitor şi reprezintă doar jumătate din consumul ţărilor dezvoltate, care se ridică la peste 50 de litri/locuit. (Sursa: Agerpres)