Astfel, în cazul bărbaţilor, în mod tradiţional priviţi ca „întreţinători ai familiei” din punct de vedere financiar, rata de ocupare a fost de 90,6%, cu mult mai mare (cu peste 20%) decât cea înregistrată pentru întreaga populaţie masculină de 15-64 ani.
Rata de ocupare a femeilor cu copii, deşi semnificativ mai mică decât cea a bărbaţilor, este totuşi cu 13,4% mai mare decât cea a întregii populaţii feminine de 15-64 ani.
Rata de ocupare tinde să crească odată cu vârsta celui mai mic copil, fenomen evident  mai ales în cazul femeilor. Astfel, erau ocupate  81,2%  dintre persoanele cu copii în vârstă de 11-14  ani faţă de numai 76,1% în cazul persoanelor cu copii mai mici de 6 ani.
Raportat la numărul de copii, diferenţa între rata de ocupare a persoanelor cu un copil şi cea a persoanelor cu cel puţin patru copii a fost de 18%. Fenomenul se manifestă cu mai mare intensitate în cazul femeilor, pentru care diferenţa dintre ratele de ocupare pentru cele două categorii de femei a fost de 26,6 puncte procentuale (70,3% în cazul femeilor cu un copil şi 43,7% în cel al femeilor cu patru sau mai mulţi copii).
O treime dintre români au în îngrijire  persoane dependente
Datele INS relevă faptul că 34% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 ani aveau, în cel de-al doilea trimestru, în îngrijire persoane dependente, cum ar fi copii în vârstă de până la 15 ani, bolnavi, rude sau prieteni bătrâni.
Astfel, în trimestrul II 2010, din cele 14.559.000 persoane în vârstă de 15-64 ani care au făcut obiectul anchetei, 63% aparţineau grupei de vârstă 25-54 ani, 58,7% locuiau în mediul urban, iar 50,5% erau femei. Dintre acestea, 4.955.000 persoane (reprezentând puţin peste o treime – 34%) aveau în îngrijire persoane dependente – copii în vârstă de până la 15 ani, rude sau prieteni bătrâni, bolnavi, persoane cu un anumit grad de invaliditate, din gospodăria proprie sau din afara acesteia.
Dintre cele 4.955.000 persoane cu responsabilităţi de îngrijire, 3.708.000 erau ocupate, 69,9% dintre aceştia lucrând cu statut profesional de salariat. Ponderea şomerilor BIM a fost de 4,7% iar cea a persoanelor inactive de 20,5%.
Peste 90% dintre salariaţi au program fix de lucru
Potrivit INS, rezultatele anchetei arată că nu există o legatură directă între flexibilitatea programului de lucru şi responsabilităţile familiale. Ponderea salariaţilor care au beneficiat de program flexibil de lucru este aproape aceeaşi în rândul persoanelor cu şi fără responsabilităţi familiale, 9,4%, respectiv 9,5%.
De altfel, rigiditatea programului de lucru este caracteristica principală a tipologiei organizării muncii pentru întreaga forţă de muncă salariată de 15-64 ani, majoritatea covârşitoare a salariaţilor (90,4%) lucrând cu program fix.
Din totalul salariaţilor  care au posibilitatea de a varia ora de începere / terminare a zilei de lucru din motive familiale, numai 8,4% pot beneficia de această facilitate în mod obişnuit, ori de câte ori au nevoie, fără restricţii din partea angajatorului.
95,4% dintre persoanele cu copii fac parte din familii complete
Ancheta INS mai arată faptul că numărul părinţilor cu responsabilităţi de îngrijire a copiilor a fost în trimestrul II 2010 de 4.070.000 persoane, această categorie reprezentând 82,1% din totalul persoanelor cu responsabilităţi familiale.
În rândul părinţilor, femeile şi bărbaţii deţineau ponderi apropiate ca valoare (52,1% – femei şi 47,9% – bărbaţi). Din numărul total al persoanelor cu copii, 55% locuiau în mediul urban, iar 86,2% se încadrau în intervalul de vârstă 25 – 44 de ani.
În marea lor majoritate, persoanele cu copii (95,4%) făceau parte din familii complete (de tip soţ-soţie cu copii ). Doar 4,6% dintre părinţi alcătuiau alături de copilul/copiii lor familii monoparentale, neavând, la data efectuării anchetei, un partener de viaţă. Părinţi singuri sunt, în principal, femeile şi locuiesc în municipii şi oraşe. Astfel, dintre cei 188.000 părinţi singuri, 85,1% erau femei şi 60,1% locuiau în mediul urban.
Doar 3,1% dintre bărbaţii cu copii au apelat la concediul parental
Potrivit INS, dintre părinţii în vârstă de 15-64 ani care au copii sub 15 ani (4.070.000 persoane), 1.148.000 persoane au făcut uz de dreptul la concediul parental pentru cel mai mic copil (oricând în perioada premergătoare interviului care s-a desfăşurat în cursul celui de-al doilea trimestru din 2010).
Rata de utilizare a concediului parental  a fost mai mare la femei decât la bărbaţi. Astfel, 51,3% dintre mame şi-au exercitat dreptul la concediu parental, în timp ce numai 3,1% dintre bărbaţii cu copii au efectuat sau erau în curs de efectuare a concediului parental.
Datele INS mai arată că numărul persoanelor cu responsabilităţi familiale care fie nu participă la activitatea economică (şomeri sau persoane inactive) fie aveau o participare redusă (lucrau cu program parţial) a fost estimat la 1.584.000. Dintre acestea, circa o cincime (295.000 persoane) puneau această situaţie pe seama inexistenţei serviciilor de îngrijire adecvate.
Costul ridicat este principala constrângere în cazul serviciilor de îngrijire pentru adulţi. Astfel, 78,1% dintre cei a căror participare redusă sau neparticipare pe piaţa muncii are legătură cu problemele legate de serviciile de îngrijire a adulţilor acuzau costul ridicat al acestora.