Extindere, investiții, inaugurări. Pe scurt, planurile pentru infrastructura aeroportuară din România, după cum reiese din proiectele anunțate de către autorități și investitori.
La începutul lunii martie, în timpul săptămânii, la miezul nopții, prea puține aeronave își aduceau turiștii la destinație. Aterizatul nu era un motiv de stres pentru cei aflați la bordul aeronavelor, pentru că venea la pachet cu o verificare rapidă la vamă și preluarea bagajelor în câteva minute pe aeroportul Otopeni. După un sfert de oră de la aterizare, pasagerul era deja în mașină, în drum spre casă. În prezent, la miezul nopții este vânzoleală pe Otopeni: turiști veniți din mai multe destinații, control mai greoi, timp mai lung de așteptare. Și multă gălăgie odată ce porțile către cei care așteaptă pasagerii s-au deschis. Această transformare este răspunsul mutării curselor low cost de pe Băneasa pe Otopeni, o măsură decisă încă din 2010, însă puțin prea timpurie pentru un aeroport al cărui terminal este încă nefinalizat, ar spune unii.
Peste noapte, Otopeni a absorbit 2,4 milioane de pasageri ai aeroportului Băneasa. A fost bine? A fost rău? Părerile sunt împărțite. Pentru mulți, mutarea trebuia să aibă loc în momentul inaugurării complete a noului terminal, adică în iulie, după o investiție de încă 60 de milioane de euro. Pentru alții, strămutarea a fost pozitivă. „Nu am întâmpinat evenimente neplăcute, aeroportul nu este nici mai murdar, nici semnificativ mai aglomerat“, spune Valentin Iordache, purtătorul de cuvânt al aeroportului Henri Coandă, menționând că, odată cu finalizarea noului terminal, capacitatea anuală va fi de 6,5 milioane de pasageri. „Se vor deschide alte opt porți de îmbarcare, iar numărul ghișeelor se va dubla de la 52 în prezent la 104. Mai mult, taxa de securitate s-a diminuat la șapte euro, similară celei de pe Băneasa“, completează Iordache.
Ce se mai construiește
Pe Băneasa se muncește de zor la consolidarea, izolarea și renovarea clădirii. Este doar prima etapă investițională din proiectul Aurel Vlaicu, pentru care s-au alocat 2,5 milioane de euro. Se lasă cu „va urma“, întrucât planurile sunt de transformare a facilității într-un city airport destinat în principal curselor business.
Între timp, patronul Blue Air, Nelu Iordache, a anunțat continuarea planurilor cu Aeroportul Internațional București-Sud de la Adunații Copăceni. Se presupune că lucrările vor începe anul viitor, milionarul semnând deja un parteneriat cu o companie de consultanță financiară. Cât despre celălalt aeroport ce urmează a fi ridicat de la zero, Brașov-Ghimbav, lucrurile sunt incerte: în martie, licitația pentru construirea lui a fost anulată.
Berlin-Brandenburg, un singur aeroport pentru 24 mil. de pasageri
CONTEXT De la două aeroporturi, Berlinul își limitează operațiunile pe unul singur. Berlin-Brandenburg va deveni operațional începând cu 3 iunie 2012. Cele două aeroporturi care deserveau orașul vor fi închise, unul transformându-se în centru pentru evenimente, celălalt rămânând disponibil pentru zborurile guvernamentale.
INVESTIțIE Construcția aeroportului a însemnat o investiție de 2,5 miliarde de euro, excluzând infrastructura de cale ferată care leagă centrul orașului de aeroport, respectiv cea rutieră. De pe Berlin-Brandenburg vor opera 75 de companii aeriene către 173 de destinații din 50 de țări, incluzând România (Berlin-București, operat de către Lufthansa).
PLANURI Decizia construirii unui nou aeroport a fost luată în 1996, iar lucrările au început în 2006.
OPERARE Zilnic, se estimează 700 de zboruri și 70.000 de pasageri. Aeroportul va avea o zonă specială pentru operatorii low cost, respectiv 120 de spații de închiriat pentru retaileri.