Olanda, Slovacia şi Cehia sunt ţările cele mai determinate să pună în practică proiectul Hyperloop, trenul care poate transporta pasageri cu 1.200 km/h.

Un hyperloop va lega Amsterdam de Paris în 2021, dar şi alte capitale europene. În luna martie a anului trecut, Hyperloop Transportation Technologies a anunțat că a semnat o înțelegere cu autoritățile din Slovacia și analizează posibilitatea de a construi tubul care poate transporta oameni sau materiale la viteze foarte mari.

Primul test public al unui sistem de propulsie care va face să funcționeze proiectul Hyperloop a fost realizat în luna mai într-o zonă deșertică din apropiere de Las Vegas, în vestul Statelor Unite ale Americii.

Până în 2020, ne putem aștepta ca primul prototip de Hyperloop să fie pus în funcțiune, urmând ca același proiect să fie adus în cât mai multe zone din lume. Distanța dintre Los Angeles și San Francisco, de 550 de kilometri, va putea fi acoperită în doar 30 de minute, iar costul unei asemenea călătorii va fi de aproximativ 50 de dolari.

Un român lucrează la Hyperloop

Denis Tudor, un student la electronică, se află printre câștigătorii competiției Hyperloop, ce și-a propus găsirea unei alternative de transport a viitorului, inițiată de omul de afaceri Elon Musk. Românul face parte dintr-o echipă internațională pe care au denumit-o rLoop. Cu toții au pus bazele unui sistem atipic, capabil să transporte călători printr-un tunel depresurizat, cu peste 1.200 de kilometri pe oră. Viziunea lor a fost recunoscută de Musk, care, la finalul concursului, le-a acordat premiul pentru inovație.

Denis Tudor și colegii săi de echipă, printre care și membri NASA, și-au înglobat ideile într-un prototip, construit cu 70.000 de euro, fonduri atrase exclusiv prin eforturi de crowdfunding.

“Hyperloop este practic o capsulă ce va fi propulsată cu viteze de peste 1.200 de kilometri pe oră, într-un tub cu condiții atmosferice joase. Ar putea fi catalogat ca un mijloc de transport în comun între tren și avion, ideal pe distanțele de până în 1.000 de kilometri, unde zborul cu avionul nu avantajează, din cauza timpilor petrecuți în aeroport, iar călătoria cu trenul ar dura prea mult. Totodată, această soluție are și avantajul tehnic al unui consum redus de energie, pe fondul  condițiilor de presiune atmosferică foarte joasă. Astfel, o călătorie cu Hyperloop va fi mai ieftină decât un bilet de avion”, spune Denis Tudor.