Trezoreria statului va funcţiona ca o bancă

SCHIMBARI În toamnă va fi adoptată legislaţia care va permite trezoreriei statului să funcţioneze începând din 1 ianuarie 2008 ca o veritabilă bancă comercială, putând face atât încasări şi plăţi în valută prin bănci corespondente, cât şi plasamente pe pieţele financiare. O serie de state europene îşi finanţează deficitul şi datoria publică prin obligaţiuni emise chiar în lei pe diverse pieţe financiare ale lumii. În Olanda, trezoreria statului, care se

SCHIMBARI În toamnă va fi adoptată legislaţia care va permite trezoreriei statului să funcţioneze începând din 1 ianuarie 2008 ca o veritabilă bancă comercială, putând face atât încasări şi plăţi în valută prin bănci corespondente, cât şi plasamente pe pieţele financiare.

O serie de state europene îşi finanţează deficitul şi datoria publică prin obligaţiuni emise chiar în lei pe diverse pieţe financiare ale lumii. În Olanda, trezoreria statului, care se ocupă de managementul datoriei publice, este o instituţie de sine stătătoare şi funcţionează ca o veritabilă bancă comercială. Are puterea de a contracta împrumuturi şi de a face plasamentele pe care le doreşte şi în concordanţă cu cerinţele de randament. În România însă, trezoreria statului cheltuie încă bani serioşi cu dobânzile şi comisioanele aferente împrumuturilor contractate până acum pentru finanţarea datoriei publice guvernamentale. Perioada aceasta se apropie însă de final, deoarece instituţia a intrat într-un amplu proces de „reaşezare“, după cum spune directorul general al Direcţiei Generale de Trezorerie şi Datorie Publică din Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF), Ştefan Nanu.
În primul rând, toate împrumuturile contractate de ministere vor fi preluate şi administrate de noua direcţie de trezorerie şi management al datoriei publice, ca urmare sumele de bani necesare bunei funcţionări a ministerelor de linie vor fi incluse încă de la începutul anului în bugetul lor propriu. „Datorită noii legislaţii, care ne permite acest lucru, nu vom mai face finanţări de proiecte de valori mici, ci vom face doar finanţare de deficit bugetar, strategia de finanţare aparţinându-ne în totalitate“, declară Ştefan Nanu.
Transformarea trezoreriei în singurul administrator al banilor publici va acorda instituţiei o mai mare libertate în alegerea pieţelor şi a instrumentelor financiare. „Vom avea posibilitatea să nu mai accesăm piaţa creditului, ci să emitem titluri de stat pe piaţa internă şi internaţională“, precizează Nanu. Obligaţiunile guvernamentale lansate deja pe trei, cinci şi zece ani vor da posibilitatea MEF să le redeschidă pe parcursul anului. Nanu arată că prin obligaţiunile de tip benchmark se poate crea o curbă de randament ale titlurilor de stat. Legea nu va mai constrânge MEF să se împrumute pentru a finanţa cheltuielile bugetare care apar în timpul anului sau pe final de an. MEF va putea să realizeze tranzacţii pe piaţa interbancară şi să listeze titluri de stat. Discuţiile cu BNR, BVB şi CNVM pentru listarea titlurilor de stat pe bursă sunt destul de avansate, singura problemă de care pomeneşte şeful trezoreriei fiind una de nivel tehnică legislativă: listarea titlurilor presupunând interconectarea celor doi depozitari, cel existent la BNR şi depozitarul central, în condiţiile în care legislaţia CNVM nu este clară în privinţa acceptării SAFIR ca depozitar unic al titlurilor de stat la BNR. Trezoreria însă îşi doreşte un singur depozitar pentru titlurile de stat.

MEF aşteaptă aprobarea strategiei de management

În afara dezvoltării pieţei titlurilor de stat şi a listării lor pe bursă, Trezoreria va mai avea voie să facă şi plasamente în lei pe piaţa bancară. „Vom începe să plasăm bani pe termen scurt la mai multe bănci comerciale agreate şi vom putea face şi operaţiuni REPO (tranzacţii reversibile cu titluri de valoare)“, spune Ştefan Nanu. Toate aceste plasamente, însă, vor fi garantate de către instituţia de credit care va primi banii, cu titluri de stat, de aceiaşi valoare cu cea a depozitului constituit de MEF, plus o dobândă penalizatoare. De asemenea, ca urmare a fluxurilor de fonduri structurale, Trezoreria va avea voie să facă plăţi şi încasări în valută. Pentru acest lucru, instituţia îşi va deschide pe bază de selecţie conturi la bănci din România şi din străinătate. În plus, Trezoreria va putea face şi emisiuni de obligaţiuni în diferite valute. Toate detaliile tehnice ale acestor tipuri de operaţiuni vor fi cuprinse în strategia de management a datoriei publice pe termen mediu. Aceasta trebuie să fie gata până la sfârşitul anului şi se va elabora cu consultarea Băncii Centrale, pentru ca strategia finanţelor să fie în concordanţă cu obiectivele de politică monetară ale BNR. Până atunci, noua direcţie din MEF a început programe de training cu viitorii bancheri de stat, în colaborare cu băncile comerciale.  

Costuri şi riscuri mai mici

«Noua structură ne va permite minimizarea costurilor de administrare a datoriei publice pe termen lung şi mai ales limitarea riscurilor asociate contractelor de împrumut.»
Ştefan Nanu, directorul general al Direcţiei Generale de Trezorerie şi Datorie Publică din Ministerul Economiei şi Finanţelor