Calitatea slabă a facultăţilor autohtone determină un număr tot mai mare de tineri să plece la studii în străinătate. Anul acesta, vor învăţa la universităţi străine cu peste 45% mai mulţi studenţi romåni decåt în urmă cu cinci ani.
După absolvirea liceului, Tiberiu Lucian Florea a decis să studieze matematica la Universitatea Bucureşti. Dar, după primele luni de studenţie în Capitală, a înţeles că romånii care doresc o educaţie la standarde internaţionale o pot obţine numai în străinătate. Aşa că a decis să trimită dosarul de înscriere la mai multe universităţi americane, iar în primăvara acestui an a primit vestea că este admis la Brown, o universitate din Ivy League. „Am vrut să studiez în America, pentru că eram convins că o bursă la o universitate de prestigiu e recunoaşterea supremă a meritelor şi performanţelor unui elev din Romånia“, spune Tiberiu Lucian Florea. „Am plecat la facultate cu speranţa că voi putea studia la cel mai înalt nivel lucrurile care mă pasionează. În acelaşi timp, îmi doresc să învăţ să mă descurc pe cont propriu într-un loc străin şi dinamic, dar şi să am curajul de a depăşi limitele pe care mi le impun alţii“, adaugă tånărul.
În situaţia lui Tiberiu sunt mii de tineri romåni care pleacă în fiecare an spre America, Europa sau Asia. „În ultimii trei-patru ani, numărul romånilor care studiază în străinătate are o creştere medie de aproximativ 10% pe an, iar pe destinaţiile principale, cum ar fi Germania, Franţa sau Ungaria, ritmul este şi mai mare. O creştere mult mai accelerată se înregistrează însă în ţări care au devenit mai accesibile după aderarea Romåniei la Uniunea Europeană, cum ar fi Marea Britanie sau ţările nordice“, spune Alexandru Ghiţă, organizatorul Tårgului Internaţional de Universităţi din Romånia (RIUF) şi preşedintele Educativa, un grup de organizaţii nonguvernamentale şi companii private care promovează proiecte de dezvoltare personală pentru tineri.
Ţările nordice, noua atracţie
În Anglia, de exemplu, guvernul acordă credite de studii în condiţii foarte avantajoase pentru acoperirea tuturor cheltuielilor de şcolarizare, iar rambursarea acestora începe după finalizarea studiilor şi după ce persoana care a contractat împrumutul îşi găseşte un loc de muncă. Avånd în vedere că acest sistem de împrumuturi se aplică tuturor studenţilor britanici, UE impune Angliei să îl ofere fără discriminare tuturor studenţilor cetăţeni ai Uniunii.
Dar, pentru că mulţi romåni evită să contracteze credite de studii, aceştia se orientează către ţări în care fie primesc burse care le acoperă cea mai mare parte a costurilor, fie educaţia este subvenţionată de stat. „În ţările nordice, şcolarizarea este finanţată integral de stat. Şi atunci, să studiezi în Danemarca, de exemplu, unde nu există taxe de şcolarizare, este o variantă foarte interesantă. În plus, costul vieţii pentru un student nu este semnificativ mai mare decåt în Romånia“, spune Alexandru Ghiţă. „Estimarea noastră pentru Danemarca este că un buget de 600-700 de euro pe lună asigură un trai decent pentru un student, dar sunt şi cazuri în care oamenii se descurcă şi cu sume mai mici. Avem cåteva mărturii de la romåni care trăiesc cu 400 de euro pe lună“, mărturiseşte preşedintele Educativa. Iar această sumă nu este cu mult mai mare decåt cheltuielile pe care le are un student din provincie care merge la studii în Bucureşti. În plus, piaţa muncii din străinătate este mult mai favorabilă tinerilor care doresc să lucreze part-time pe perioada studiilor. „Salariul minim în Danemarca este de 12 euro pe oră. Un student care munceşte 15 ore pe săptămånă poate să cåştige 800-1.000 de euro pe lună. Deci, îşi acoperă cheltuielile cu masa şi cazarea şi îi mai rămån şi bani“, spune Alexandru Ghiţă.
Costurile de şcolarizare, plătite integral de străini
Dar în foarte multe cazuri romånii primesc burse foarte generoase, care le acoperă toate cheltuielile. Este şi cazul braşoveanului Silviu Dovăncescu, care, după ce a studiat patru ani la Facultatea de Informatică, Electronică şi Telecomunicaţii din Braşov, a decis să se transfere la o universitate de elită din Germania, RWTH-Aachen. „În timpul primilor ani de facultate din Romånia, am avut ocazia de a audia cursuri cu profesori din Germania. Am fost impresionat de maniera modernă de prezentare a cursurilor lor, de exemplele din industrie pe care le dădeau şi, în general, de felul în care îmbinau subiectele predate, chiar teoria pură, cu teme de actualitate. Dorinţa de a studia în Germania s-a format treptat, în timp ce începeam să cunosc diferenţele dintre a studia acasă şi în străinătate“, explică Dovăncescu. Pentru a-şi îndeplini obiectivul, a aplicat pentru o bursă oferită de fundaţia Mummert, care îi acoperă toate costurile de şcolarizare şi îi facilitează diferite stagii de practică în firme din Germania.
Un lucru este cert: tinerii romåni devin tot mai interesaţi să urmeze facultăţi de valoare internaţională. Şi, pentru că în ţară nu există încă astfel de instituţii, aceştia iau calea străinătăţii într-un număr din ce în ce mai mare.
«Numărul romånilor care pleacă la studii în străinătate creşte cu peste 1.000-1.500 de persoane pe an. În 2008, este vorba de aproximativ 24.000 de persoane.»
Alexandru Ghiţă, preşedinte, Educativa
220.000 de dolari este bursa pe care o primesc mulţi dintre tinerii romånii care sunt admişi la o universitate din Ivy League, pentru a studia timp de patru ani
