Cu banii pe care România i-a pierdut în ultimii cinci ani din cauza apelor revărsate, s-ar fi putut finaliza mai devreme cu un deceniu planul de protecţie anti-inundaţii.
În ultimii ani, România a pierdut peste 3,5 miliarde de euro din cauza inundaţiilor. Adică circa 600 de milioane de euro anual. În acelaşi timp, Programul pentru Protecţia împotriva Inundaţiilor, care ar urma să diminueze semnificativ riscurile de acest tip, ar trebui să coste, până în 2039, 12,5 miliarde de euro. Adică circa 400 de milioane de euro anual. Cu alte cuvinte, pagubele create de râurile ieşite din matcă sunt, în medie, cu 50% mai mari decât sumele necesare pentru a le contracara. Dacă presupunem că toţi banii respectivi s-ar putea folosi pentru diguri, programul anti-inundaţii ar fi definitivat cu zece ani mai devreme.
Problema este că, în loc să investească în sisteme de protecţie, statul cheltuieşte pentru despăgubiri. Cele mai multe daune sunt în continuare acoperite de la buget, în timp ce pentru proiectele de îndiguiri sau regularizări de râuri nici n-ar fi nevoie de un efort bugetar atât de mare, căci s-ar putea folosi şi bani europeni.
Nu doar România a fost grav afectată de inundaţii anul acesta, ci şi state precum Franţa, Ungaria sau Polonia. În general, însă, în aceste ţări o bună parte din pagube au fost lăsate în seama asigurătorilor, bugetele publice putând fi astfel mult mai generoase cu amenajările hidrotehnice.
12,5 mld. euro ar urma să coste, în viitorii 30 de ani, programele anti-inundaţii
Inundaţiile din această vară par a fi bomboana de pe coliva unei economii şi aşa vlăguite de criză. Inflaţia, evoluţia PIB sau deficitul bugetar, toate vor avea de suferit din cauza apelor ieşite din matcă.
Sute de clădiri distruse şi multe altele devenite de nelocuit, şosele şi poduri rupte de puhoaie, mii de animale domestice luate de ape şi zeci de mii de hectare de culturi agricole transformate în mlaştini. Cu excepţia celor care avem rude sau prieteni în zonele afectate, avem tendinţa să privim toate acestea cu o oarecare detaşare, aproape ca şi cum ne-am uita la un film. De fapt, chiar dacă stăm liniştiţi pe canapea, la o distanţă sigură de locuri precum Săuceşti, Dorohoi sau Feteşti, efectele inundaţiilor vor ajunge, în cele din urmă, şi la noi.
Şi le vom simţi, foarte rapid, direct în portofel, căci rata inflaţiei este prima care va avea de suferit. Potrivit analiştilor Raiffeisen Bank (RB), aceasta ar putea ajunge la 8% până la sfârşitul anului, unul dintre factorii favorizanţi fiind reprezentat de recentele dezastre naturale. „Rata inflaţiei ar trebui să sară în iulie, ca urmare a majorării TVA. Deprecierea leului, eliminarea subvenţiilor pentru căldură, dar şi efectele negative în preţurile la alimente din cauza inundaţiilor recente ar trebui să împingă rata inflaţiei la un nivel înalt la finele anului“, au arătat experţii RB.
Şi analiştii de la ING Bank România au inclus capriciile naturii între riscurile principale la adresa evoluţiei indicelui preţurilor de consum. „În prezent, au loc inundaţii severe în România, iar producţia de grâu ar putea avea de suferit din această cauză. În plus, există destule dovezi că nu numai piaţa grâului a fost afectată, ci producţia agricolă în general“, arată ei. Reprezentanţii ING spun că, în acest context, România are la dispoziţie opţiunea importurilor, „însă, ţinând cont de noua atitudine a BNR, importurile devin tot mai scumpe“. „În concluzie, vedem un risc inflaţionist foarte mare în următoarea perioadă. Este exact riscul provenit din inflaţia preţurilor la alimente, pe care BNR a ales să-l desconsidere când a înaintat o prognoză optimistă de inflaţie“, explică analiştii băncii olandeze.
O nouă lovitură pentru economie
Chiar dacă agricultura nu are decât o pondere minoră în PIB, de circa şase procente, daunele provocate recoltelor nu numai de inundaţii, ci şi de cantităţile prea mari de precipitaţii sau de temperaturile scăzute se vor simţi şi în evoluţia produsului intern brut. O reducere cu 10% a producţiei agricole faţă de 2009, de exemplu, va duce la o diminuare cu 0,6 puncte procentuale a PIB, ceea ce, în actualul context economic, nu ar face decât să anuleze orice şansă de ieşire din recesiune. O confirmă şi analiştii ING. „O altă consecinţă negativă a inundaţiilor este că vor contribui la o contracţie puternică a PIB în cea de-a doua jumătate a anului“, spun aceştia.
Autorităţile se feresc, deocamdată, de evaluări. „Efectele inundaţiilor vor aduce un minus în PIB, dar impactul acestora nu poate fi deocamdată estimat“, declară ministrul economiei, Adriean Videanu. Potrivit unui raport al Comisiei Europene, în 2005 economia României a crescut cu 4,1%, în comparaţie cu 8,4%, cât fusese evoluţia din 2004. „Această reducere a ritmului de creştere a fost cauzată, printre altele, de o scădere cu până la 14% a producţiei agricole, ca urmare a inundaţiilor“, se arată în document.
Laurian Lungu, director executiv al Macroanalitica, crede că există şi un revers al medaliei. „Efectul net al inundaţiilor asupra PIB este destul de dificil de estimat în acest moment. Fondurile alocate pentru reconstrucţia infrastructurii vor avea şi efecte indirecte pozitive la nivelul economiilor locale, care ar putea compensa într-o mare măsură pierderea economică provocată de o producţie agricolă mai scăzută“, explică el.
Bugetul, la strâmtoare
Un alt indicator important care ar putea suferi modificări este deficitul bugetar. Deocamdată, nu a fost adoptată nicio poziţie oficială privind o eventuală creştere a acestuia pentru a acoperi pagubele produse de revărsările de ape, însă unele zvonuri vorbesc despre existenţa unor intenţii destul de serioase în acest sens. Astfel, s-ar urmări majorarea cu 0,1 până la 0,2% din PIB a deficitului ca urmare a inundaţiilor, însă sunt şanse destul de mici ca FMI să aprobe abaterea de la ţintele convenite.
Sigur este că, în cursul acestei luni, va avea loc prima rectificare bugetară din 2010. „În prezent, se lucrează la reprioritizarea investiţiilor, astfel încât să fie dirijate fonduri pentru refacerea infrastructurii şi caselor distruse de inundaţii“, a spus premierul Emil Boc. Înseamnă că o serie de proiecte de infrastructură aflate în derulare s-ar putea trezi cu bugetele diminuate sau chiar anulate.
Dar nu doar bugetele de investiţii vor suferi modificări. Potrivit unei declaraţii anterioare a preşedintelui Traian Băsescu, „se va tăia de la sănătate şi educaţie“, iar o primă sursă de bani identificată este, potrivit ministrului educaţiei, Daniel Funeriu, suma de 5,5 milioane de lei alocată iniţial taberelor studenţeşti.
Guvernanţii se bazează destul de mult şi pe ajutorul Uniunii Europene. Dacă pagubele vor depăşi echivalentul a 0,6% din PIB, se va putea apela la Fondul de Solidaritate al UE, care ar putea acorda României un ajutor de câteva zeci de milioane de euro. În acelaşi timp, Ministerul Agriculturii a solicitat Comisiei Europene relocarea unor fonduri structurale de circa 125 de milioane de euro, economisite în cadrul măsurii „Plăţi complementare directe“, către realizarea lucrărilor de infrastructură rurală în satele afectate de inundaţii.
Când unii plâng, alţii se bucură
Refacerea infrastructurii ar putea reprezenta o adevărată gură de oxigen pentru firmele din construcţii, afectate de o scădere cu circa 20% a domeniului. „Problema este că, dacă statul va folosi drept scuză situaţia de forţă majoră pentru a nu organiza licitaţii, contractele vor fi câştigate de cine trebuie, nu de cine vine cu cea mai bună ofertă“, ne-a declarat un manager al unei importante companii de construcţii.
Sunt însă mult mai numeroase firmele pentru care inundaţiile au creat probleme. De la cele afectate direct (cum ar fi o companie din industria textilă, în halele căreia au intrat apele) până la distribuitorii ori retailerii cărora le-au scăzut vânzările.
Nici companiile de asigurări nu stau tocmai liniştite în această perioadă, pregătindu-se să scoată bani din conturi pentru a acoperi pierderile deţinătorilor de poliţe. Astra Asigurări, de pildă, estimează la circa 2,5 milioane de lei nivelul despăgubirilor pe care urmează să le achite. „În acest moment, am deschis 300 de dosare de daună în patru judeţe, Suceava, Neamţ, Botoşani şi Bacău. Desigur, vor mai apărea şi alte dosare“, arată directorul general al companiei, Radu Mustăţea.
Ceea ce este cel mai grav este că suntem de-abia în iulie şi că, până prin octombrie-noiembrie, ne putem aştepta şi la alte inundaţii. Iar banii necesari lucrăilor de protecţie ori nu sunt suficienţi, ori sunt utilizaţi într-un mod cel puţin straniu. De exemplu, până în 2013 ar urma să fie cheltuite pentru studii în 11 bazine hidrografice 167 de milioane de lei. Asta în condiţiile în care, în anii anteriori, pentru studiile anti-inundaţii din opt bazine hidrografice s-au cheltuit doar 27 de milioane de lei.
Impactul inundaţiilor asupra PIB este destul de dificil de estimat. Fondurile pentru reconstrucţie vor avea şi efecte indirecte pozitive la nivelul economiilor locale.
Laurian Lungu, director executiv Macroanalitica
1% din PIB, aşadar circa 1,2 miliarde de euro. Cu atât ar putea echivala, conform unor prime evaluări, daunele produse de râurile revărsate în această vară
Nota de plată
În ultimii ani, inundaţiile au provocat pagube directe de peste 3,5 miliarde de euro gospodăriilor, firmelor şi infrastructurii (de la drumuri şi căi ferate la şcoli şi spitale)
Războiul cu apele, an după an
2005 În primăvară, au fost afectate zeci de localităţi din Banat, unele fiind acoperite complet de ape, iar în vară câteva judeţe din Moldova, nordul Munteniei şi estul Transilvaniei. Pagubele totale au fost estimate la 1,5 miliarde de euro.
2006 Dunărea a inundat, în primăvară, mii de gospodării din localităţile limitrofe, în vară fiind rândul unor râuri din nordul ţării să se reverse.
2007 Un an ceva mai liniştit, doar în toamnă fiind afectate de ape câteva mii de case din judeţele din sudul Moldovei.
2008 Luna august a dus la revărsarea a zeci de cursuri de apă din nordul ţării, cele mai afectate fiind judeţele Suceava, Maramureş şi Botoşani. Conform Comisiei Europene, pagubele s-au apropiat de jumătate de miliard de euro.
2009 Primul an de recesiune nu a creat probleme serioase din punct de vedere hidrologic.
