Starea in care se află piata de capital autohtona şi evolutia Bursei de Valori Bucuresti sunt foarte importante pentru investitorii de la bursa. Pornind de la initiativa forumului investitorilor reuniti pe www.bursanoastra.ro, pagina de web a revistei Capital va publica saptamanal raspunsurile a trei persoane implicate in activitatea bursiera fie ca brokeri, analisti sau investitori.

Continuam in aceasta saptamana cu raspunsurile a doi traderi, Mirela Maxim, director sucursala Bucuresti a Interdealer Capital Invest, si Sergiu Mihai-Popescu, analist piete externe la WBS, si un investitor cu experienta, Dan Dragomirescu. Asteptam din partea dvs. sugestii pentru interviuri si comentarii pe marginea declaratiilor, inclusiv sugestii pentru alte intrebari.

Site-ul www.bursanoastra.ro a fost lansat in 2006 cu principalul scop de a oferi materiale educationale, de analiza tehnica, fundamentala si money management pentru potentialii investitori in actiuni listate la bursa . Site-ul si membrii sai au evoluat, acum este un loc de intalnire al investitorilor care activeaza pe pietele de capital. In prezent, forumul reuneste peste 2.200 de membri, care posteaza in diversele sectiuni ale site-ului analize, grafice, pareri, articole, toate cu informatii si sugestii despre investiti in actiuni, derivate, piete interne si externe.

 

Rep. Pentru inceput spuneti-ne de cateva informatii de baza (nume, varsta, educatie, data primei tranzactii)?

Mirela Maxim:

31 ani, director sucursala Bucuresti Interdealer Capital Invest – anul acesta in octombrie, implinesc 10 ani de cand activez pe piata de capital.

Sergiu  Mihai-Popescu

19 ani, student, analist piete externe WBS, uneori „scriitor” de articole pe moldovan.hotnews.ro

Dan Dragomirescu

30 ani, studii post-universitare, martie 2006

Rep. Ce va determinat sa investiti in piata de capital sau sa participati activ la aceasta?

Mirela Maxim:
Sunt in piata de la inceputuri .. am ajuns intimplator, intai a fost un anunt de secretara la o sucursala a unei societati de investiti, pe atunci SIVM, dupa care in 1999 am urmat cursul de agenti valori mobiliare. Investitia in piata de capital a venit de la sine … eram parte a acestui sistem.

Sergiu Mihai-Popescu:
Hazardul m-a indreptat spre domeniul acesta. Apoi, principalul scop a fost sa lucrez in acest domeniu, nu doar sa particip ca investitor/speculator.

Dan Dragomirescu:
Presupun ca dorinta de a intra intr-un univers cu totul nou, necunoscut pentru mine (la vremea respectiva). Bursa e energofaga si mare consumatoare de neuroni, iar eu de asta aveam nevoie atunci. Cu timpul, m-a acaparat.

Rep. Care a fost primul emitent pe care l-ati avut in portofoliu?

Mirela Maxim:
Banca Transilvania, aratati-mi un singur broker din generatia mea care nu a cumparat acest titlu. Apoi au aparut SIF-urile, titlurile de pe piata Rasdaq etc

Sergiu Mihai-Popescu:
In cazul meu e complet irelevant.

Dan Dragomirescu:
Turbomecanica (TBM). Si Ductil (DUCL) pe piata Rasdaq.
Pastrez si azi pachete modice ale acestor emitenti, doar din ratiuni sentimentale.

Rep. Cum au fost primele tranzactii pentru dvs., ce ati invatat din ele?

M.M.:
Primele tranzactii .. cumparai pur si simplu si tineai actiunea. Imi amintesc ca aveam o multime de investitori care veneau deschideau cont si cumparau  Banca Transilvania. Era de ajuns … daca asteptau 1 an aveau randamant de peste 100% . Primele tranzactii care mi-au dat „fiori” au fost in 2006 pe piata futures, nici astazi nu-mi vine sa cred cat de norocoasa am fost. Am iesit cu o zi inainte de corectie, intr-o exprimare mai plastica „mi-a trecut glontul pe langa ureche” . Atunci am invatat ca orice instrument nou trebuie studiat atent pentru a sti exact care sunt riscurile la care te expui. O alta zi memorabila  a fost 9 februarie 2005,  am invatat ca stapinirea de sine poate sa-ti salveze resursele financiare, piata a revenit ca un arc in aceeasi zi de tranzactionare.  Cred ca in brokeraj inveti cate ceva in fiecare zi, cu fiecare tranzactie …

S.M-P.:
Am invatat ca trebuie sa am rabdare si sa respect ceea ce am stabilit inainte de a face tranzactia.

D.D.:
Primele tranzactii au fost de cumparare. N-am invatat nimic din ele, am transformat bani in actiuni. „Invatamintele” au venit ulterior, iar in cazul meu, e vorba despre a intelege cat de importanta e rabdarea in activitatea de investitor. Odata plasati banii, investitia trebuie lasata sa se „coaca”, sa se maturizeze, sa creasca odata cu firma, chiar daca uneori asta inseamna perioade insemnate de minus sau zero virtual.  Overtradingul, desi aduce senzatia participarii si adrenalina implicita, e extrem de pagubos la sfarsitul anului, cand se trage linie.

Rep. Descrieti in cateva cuvinte stilul dvs. de tranzactionare.

M.M..:
Nu exista o formula. Nu imi plac in mod deosebit  speculatiile dar le folosesc. Merg mai cu seama pe cumpararea in baza analizei fundamentale,  pe termen lung. Nu neglijez insa nici analiza tehnica. Cred ca cele mai bune achizitii se fac in perioade de scadere, cand,  din pacate, investitorii vand fara a tine seama de rezultatele emitentului, iar cele mai bune vanzari se fac atunci cand toata lumea nu vede altceva decat cresteri. Putina psihologie a investitorului nu strica nimanui. Nu mergem cu turma ci cautam oportunitati neglijate de ceilalti.

S. M-P..:
Nu stiu daca se poate vorbi de stil. Momentan sunt inclinat mai mult spre partea speculativa decat spre cea investitionala, dar nu sunt adeptul scalping-ului, nici macar pe Forex sau indici.

D.D.:
10 zile de analiza pentru 1 secunda de tranzactie. Glumesc, dar un adevar exista. Cea mai laborioasa etapa e alegerea emitentului in care sa plasez banii, pentru ca presupune un demers analitic comparativ complex.

Rep. Ce criterii folositi in alegerea unui emitent in vederea cumpararii, si ce cantareste cel mai mult in decizia finala?

M.M.:
Decizia de investitie o iau in urma unei analize extrem de serioase: analiza sectorului/industriei in care este inclus emitentul; citesc toate comunicatele de presa ale companiei daca exista, toate articolele despre emitent sau conducere, toate rapoartele financiare aparute pe site-ul Bursei; incerc sa determin punctele slabe si punctele tari ale emitentului si sa-i cunosc concurenta; apoi analizez situatia financiara cifra de afaceri, profit , marje ale profitului, indicatori financiari de piata. Decizia finala o iau in momentul in care sunt convinsa ca emitetnul reprezinta o oportunitate de investitie. Nu exista ceva care sa cantareasca mai mult sau mai putin pentru ca, din punctul meu de vedere , o astfel de decizie se ia dupa o analiza riguroasa. Departamentele de analiza ale societatilor de investitii (SSIF) pot sa suplineasca cu succes lipsa de cunostinte a investitorului in ceea ce priveste metode de calcul a indicatorilor de piata sau economico-financiari si modele de evaluare.

S.M-P.:
Este greu de spus in cateva cuvinte. Criteriile variaza in functie de instrumente: actiuni,  contracte futures pe indici si commodities, perechi de monezi pe Forex. Mai multe detalii la intrebarea 10.

D.D.:
Asa cum am afirmat anterior, alegerea afacerii in care sa investesc e cea mai dificila etapa. Pe langa indicatori uzuali (PER, PEG, var.CA, ROE, ROA, PBV, PS, rate de lichiditate, rate de structura a capitalurilor, viteze de rotatie etc.), ma intereseaza abordarea comparativa a acestor indicatori (cu alte societati din Romania sau din pietele similare), cota de piata a emitentului, dependenta si relatia cu furnizorii si clientii precum si perspectivele economice ale acestora, notorietatea brandului, eventuale active subevaluate, performantele anterioare si estimarea evolutiei pietei in care activeaza firma, politica de recompensare a actionarilor (istoric, minim 3 ani), structura actionariatului si performantele managementului, potentialul de largire a cotei de piata, investitiile efectuate in retehnologizare/extindere, posibilitatea ca societatea sa devina tinta de preluare si…ar mai fi, dar ma opresc pentru ca oricum n-are nimeni rabdare sa citeasca pana aici. Rezultatul analizelor este un pret tinta pentru acel emitent, in diverse scenarii.

Rep. In mod curent care este raportul dintre capitalul investit in emitenti si cel cash in portofoliul dvs.?

M.M.:

S.M-P.:
Aici depinde de instrumentele tranzactionate, de aceea as vrea sa fac o observatie. Piata Forex este o piata foarte atractiva pentru multi, in special datorita leverage-ului foarte mare si marjei foarte mici. Insa, la fel de multi isi pierd rapid toti banii din cauza faptului ca nu inteleg riscul pe care si-l asuma. Trebuie inteles faptul ca desi marja e de 1%, din momentul in care s-a executat ordinul expunerea ta este valoarea lotului respectiv. Acesta e pericolul ascuns al tranzactiilor in marja, pe care nu toti il inteleg.

D.D.:
90% investitie – 10% cash pe unul dintre portofolii si 60%-40% pe celalalt.

Rep. Cati emitenti aveti de obicei in portofoliu ?

M.M.:
Nu depasesc 10 emitenti. Tot ce este peste acesta cifra este greu de urmarit. Marturisesc ca am incercat si am renuntat la idee. In general aleg din fiecare domeniu  de crestere unul, maxim doi emitenti care mi se par interesanti si ii urmaresc, in detaliu.  Acum am ramas cu 5 emitenti din domenii ce sper eu vor inregistra cresteri anii urmatori.

S.M-P.:
Avand in vedere si tipul de instrumente financiare tranzactionate pe termen scurt si foarte scurt este greu de cuantificat.

D.D.:
Peste 25, dar admit ca am exagerat. Numarul ridicat se explica si prin faptul ca unul dintre portofolii a fost initial administrat discretionar de un SSIF, ulterior trecand sub „obladurirea” mea.

Rep. Aveti actiuni sau sectoare pe care le evitati, care ar fi motivele ?

M.M..:
Domeniu textil e in declin de multi ani … si nu vad o revenire in viitorul apropiat. Desi exista emitenti interesanti si sunt convinsa ca se va relansa.. candva

S.M-P.:
Daca ma gandesc la bursele externe, nu. Pe BVB probabil as avea. Asta din simplul motiv ca nu poti vinde in lipsa, deci vei incerca sa eviti actiunile care nu au potential de crestere.

D.D.:
Da. Am evitat intotdeauna RRC, DAFR, COMI, ARAX, METY, CLEL, VULT, COTM, ALT, VULC, PRSN, TALD, ATGJ
De asemenea, n-am avut niciodata o expunere mai mare de 5% pe SIF-uri.
Motivele sunt extrem de diverse si nu coincid:
-volatilitate excesiva si legatura mult prea vaga intre pret si valoarea intrinseca (SIF-uri);
-o capitalizare considerata de mine ca fiind exagerata in raport cu perspectivele, rata previzionata de crestere si brandul emitentilor (DAFR, COMI, ARAX)
-trecutul cu iz penal al actionarilor semnificativi nu ma inspira (las cititorii sa completeze lista aici)

Rep. Ce metoda de analiza folositi, analiza tehnica, fundamentala, money management ? Cateva detalii.

M.M.:
Am raspuns mai sus.

S.M-P.:
Folosesc analiza tehnica in special pe Forex sau futures pe indici. Destul de rar o folosesc pe actiuni, asta si pentru ca, in primul rand, ma gandesc la actiuni ca la o posibilitate de investitie si nu de speculatie, deci ma intereseaza mai mult aspectul fundamental. Oricum, nici pe Forex, nu acord analizei tehnice o importanta mai mare decat celei macroeconomice/fundamentale.

D.D.:
Am raspuns la punctul 6). As mai adauga ca prefer sa caut societati din „linia conexa” unui domeniu in plina expansiune, considerand ca „vedetele” au fost deja descoperite de piata si deci au slabe sanse de a fi puternic subevaluate. De exemplu, daca domeniul constructiilor este „motorul” economiei, n-am sa cumpar actiuni la un dezvoltator imobilar, ci la un producator de materiale de constructii, la un furnizor de utilaje sau la un transportator din sectorul constructiilor.
In pietele cu traditie bursiera indelungata, doar 1% dintre administratorii de fond, rutinati in analiza tehnica, au reusit, in ultimii 50 de ani, sa depaseasca media pietei. Administrarea hiper-activa a investitiilor pe bursa prin vanzari si cumparari repetate e benefica pentru SSIF-uri si Fisc, fiind paguboasa pentru investitor.
In plus, nu stiu daca exista 10 emitenti la BVB cu suficienta lichiditate si cu istoric destul de indelungat al tranzactiilor incat sa se preteze la o analiza tehnica profesionista.

Rep. Concret, cite ore munciti pentru tranzactionare? Sunteti multumit de rezultatele obtinute?

M.M.:
Ziua mea de munca incepe la 8 dimineata si se termina dupa 12 noaptea . Nu-mi amintesc in cei 10 ani de activitate sa fi slabit ritmul . O alta mare problema este concediul nu rezist mai mult de 3 zile departe de piata.  Nu sunt niciodata multumita de mine, sunt genul perfectionist. Consider ca se putea mai mult.

S.M-P.:
Nu m-am gandit niciodata la asta. O mare parte din zi sunt in legatura cu piata. Inca sunt la momentul cand vreau sa acumulez cat mai multa informatie si asta imi ocupa uneori si timpul liber.

D.D.:
Peste 60 de ore saptamanal. Nu sunt multumit de rezultatele obtinute.

Rep. Va imaginati sa fiti un trader activ pt toata viata ori tranzactiile bursiere reprezinta doar o conjunctura? De ce?

M.M.:
Nu cred ca stiu sa fac altceva. Nici macar nu mi-am imaginat cum ar fi viata mea fara bursa, tranzactii, stiri o continua agitatie. Cred ca m-as plictisi ingrozitor.

S.M-P.:
Din moment ce inca de pe acum lucrez in acest domeniu, cu siguranta asta voi face si in viitor.

D.D:
Nu cred ca voi fi un trader activ toata viata. Am explicat la a doua intrebare contextul in care am patruns in lumea bursiera. Acum, parametrii personali s-au schimbat, iar piata de capital nu mai e pentru mine acea mare necunoscuta (misterioasa) de la inceput.
Cum insa am ca univers investitional o perioada de minim 5 ani de zile, probabil voi lasa in curand administrarea portofoliilor in seama unei persoane apropiate, care cunoaste deja stilul si obiectivele mele.

Rep. Daca ati avea posibilitatea de a lua totul de la capat, ce ati face diferit ?

M.M.:
Nimic. As alege inca o data bursa.

S.M-P.:
„Fundamental” nu as schimba nimic..

D.D.:
As investi doar 30% in Romania, restul banilor directionandu-i catre una dintre urmatoarele piete emergente zonale: Ucraina, Bulgaria, Rusia sau Slocacia.

Rep. Care credeti ca sunt cele mai importante trei reguli in activitatea unui trader, ce sfat ati da unui trader care e la inceput, la primele tranzactii ?

M.M.:
Cred ca onestitatea fata de client si competenta,  trebuie sa fie lege pentru orice broker. In brokeraj o singura greseala este prea mult … poti pierde tot.

S.M-P.:
Sfaturi si reguli exista peste tot, in carti, in ziare, la televizor. Insa, nu e foarte usor sa le aplici si sa le respecti. Pe langa cunostiinte si informatii, foarte mult conteaza experienta proprie si rabdarea, dar pe acestea nu le poti avea de la inceput.

D.D.:
Nu cred ca am caderea de a da sfaturi in nume personal, insa sunt de parere ca trebuie sa ne inspiram de la cel mai bun. Iar in domeniul investitiilor bursiere, cel mai bun este Warren Buffet, miliardarul numarul 1 al planetei, singurul care a ajuns pe aceasta pozitie vreodata investind…la bursa.
Buffet spune:
1) „Cel mai stupid motiv din lume pentru a cumpara o actiune e ca pretul acestia a crescut.”. Reciproca ar fi: „cel mai stupid motiv din lume pentru a vinde o actiune esta ca pretul acesteia a scazut”;
2) „O investitie intr-o actiune echivaleaza cu detinerea unei parti dintr-o afacere.” Chiar si infima, bucatica aceea de afacere e a dvs. si trebuie sa o tratati ca atare. Incercati sa cunoasteti cat mai in detaliu posibil compania in care investiti si luati deciziile in functie parametrii afacerii in cauza, in universul de timp specific business-ului respectiv;
3) “Intotdeauna pretul actiunii va tinde sa reflecte valoarea intrinseca a afacerii, indiferent ca asta se va intampla mai devreme sau mai tarziu”. Lasati plasamentele sa se maturizeze, sa se dezvolte odata cu firma, chiar daca un anume timp, pretul nu va reflecta aceasta crestere. Invers, evitati emitentii care au crescut aberant, fara a exista o imbunatatire relevanta a performantelor, deci o ratiune concreta, economica a cresterii pretului.
Feriti-va de overtrading si fiti siguri ca stiti DE CE si CE vindeti sau cumparati..

Rep. Care ar fi un portofoliu ideal pentru urmatoarele 12 luni, pentru un investitor care urmareste regulat piata si isi asuma riscuri medii spre ridicate?

M.M.:
Nu pot sa enumar emitenti . Pentru orice investitor informat  este clar ca anul acesta sunt suficienti emitenti viabili care pot sa-si faca loc in portofoliu.  Cred ca investitorii trebuie sa aiba in vedere emitenti din domenii precum infrastructura (feroviarele), constructii, materiale de constructii, agricultura (domeniu ce s-a aflat mult timp intr-un con de umbra).

S.M-P.:
Nu poate fi vorba de un portofoliu ideal. In acest moment exista companii bune, la preturi atractive, atat pe bursele externe cat si pe BVB, care peste 12 luni se vor afla mult mai sus decat sunt acum. Desigur ca pe BVB oferta e mult mai redusa decat pe alte piete. De exemplu, desi indicii burselor din SUA sunt la minime, multe companii din sectorul petrolier se afla acum la maxime istorice.

D.D.:
Vom vedea peste 12 luni. Oricum am renuntat de mult sa mai caut idealul!
Daca as fi fost broker, actionar de SSIF sau strangator de taxe si impozite, as fi recomandat probabil tranzactii intraday si miscari repetate, pe principiul „niciodata nu e destul overtrading!”
Serios acum…se cunosc zonele de interes ale marilor jucatori de private equity. Aceste domenii, precum si ramurile economiei cu crestere constanta (vezi www.insse.ro) ofera un rezervor suficient de bogat in variante profitabile de investitie pe termenul mentionat.

Rep. Exista manipulare pe BVB, si daca da, in ce fel se materializeaza ea in piata?

M.M.:
No comment.

S.M-P.:
Nu cunosc, nu sunt eu in masura sa raspund la aceasta intrebare.

D.D.:
Exista pe oricare bursa din lume, nu doar pe BVB. Diferenta e ca ca in alte parti…ii mai si leaga 😉
Un prea celebru om de afaceri, cu dosar penal dobandit chiar pentru manipularea pietei de capital, iese dupa luni bune de tacere din barlogul sau cu iz de petrodolari, isi spune „parerea personala” despre bursa, 2 zile umbla precum „popa cu botezul” pe la toate televiziunile, apoi dispare pana azi (cel putin!) de pe scena publica. Indicii cad cu aproximativ -7% dupa declaratia cu pricina, toti emitentii scad in ziua respectiva, cu o singura exceptie: societatea al carui presedinte si director general este omul cu „parerea personala”. Strict intamplator, personajul in cauza tocmai isi constituise un fond de investitii pe piata de capital.
Exista manipulare pe BVB? Oare cum se manifesta? Noi nu stim!

Rep. Ce parere aveti in ceea ce priveste mult mediatizata corelare intre BVB si bursele externe?

M.M.:
Trebuie sa intelegm un aspect. Corelarea mult mediatizata in ultimul an nu se realizeaza zilnic. Daca scade astazi un indice european sau american nu inseamna ca si bursa din Romania ar trebui sa copie tendinta lor. De foarte multe ori intervine emotivitatea participantilor la piata. Se uita seara la stiri, la evolutia indicelui american si a doua zi, dintr-un motiv intemeiat sau mai putin intemeiat, pune ordin de vanzare „la piata”  Consider ca investitorii, mai cu seama cei neasistati de broker, iau foarte usor decizia de a vinde.
Anul 2008 datorita problemelor finaciare la nivel mondial constituie o exceptie. Ne-ma corelat cu toti ceilati.  Iesirile masive de capital de pe toate pietele de capital s-au regasit si pe Bursa mioritica.  Piata de capital din romania este marcata de lipsa de lichiditati cu care se confrunta pietele internationale. Banii au devenit dintr-o data mai scumpi mai greu accesibili si deci decizia de a-i cheltui nu se va mai lua la fel de usor. Bursa noastra depinde in mare masura  de finantele investitorilor straini care anul acesta s-au confruntata cu grave probleme de lichiditate.
Insa Romania nu are relatii  atat de directe cu companiile de afara si o corelare fidela cu ce se intimpla la ei, in conditiile in care noi avem vesti bune si la nivel macroeconomic, nu mi se
pare a fi o normalitate.

S.M-P.:
Depinde ce intelegem prin corelatie. O corelatie „grafica” sau una la nivel psihologic exista. Daca va uitati acum pe site-ul www.bursanoastra.ro, probabil ca o sa vedeti mai multe grafice cu indicele Dow Jones decat cu indicele BET sau BET-FI, in conditiile in care exact in urma cu un an, poate, nu ati fi vazut niciunul, iar asta spune multe. Dar daca tinem cont de volumele si lichiditatea BVB din ultima perioada, nu are rost sa continuam comparatia cu bursele externe.

D.D.:
PAVLODJIA. Recomand o cautare pe net pentru lamuriri suplimentare J
Daca bursa in general, ca fenomen, s-ar fi redus la a gasi „corelatia magica”, orice babuin de pe lumea asta ar fi facut miliarde copiind pur si simplu pe o bursa A, miscarile bursei B. Avantajul ar fi fost al celor care au jucat pe calculator shootere, pentru ca au reflexe mai bune cu mouse-ul.
De ce exista Pavlodjia in Romania, nu si in Slovacia (emergenta UE), Ucraina, Brazilia, Norvegia, Rusia etc.? Rezulta din raspunsurile de la punctul 19) .
Insa, cea mai stupida sintagma vehiculata in mediul bursier, din pacate chiar si de catre lideri de opinie care teoretic sunt familiarizati cu logica, e: „corelatie doar pe scadere”. Adica exact ca si cand ai spune „autoturism cu tractiune integrala, doar pe rotile din stanga”!

Rep. In cateva cuvinte, ce piata preferati si de ce? Comparati elementele  pozitive si negative ale BVB in raport cu  pietele externe.

M.M.:
No comment

S.M-P.:
BVB in acest moment are un mare element negativ: lipsa lichiditatii. Chiar daca indicii se afla la minime, investitorii nu sunt interesati sa intre in piata la aceste preturi. Aceasta este o problema  mare pentru BVB in raport cu pietele externe. Personal nu am o piata externa preferata, dar evident ca bursele din SUA le urmaresc cel mai mult. Cand ma refer la piata externa, ma refer la o piata de actiuni straina, plus instrumentele derivate aferente activelor de baza. Forex-ul nu este o piata externa, ci este o piata globala.

D.D.:
Piata de la Bucuresti. Asta inseamna BVB si Rasdaq. Raspunsul la ultima intrebare cuprinde motivatia pentru care prefer aceasta piata.
Elemente pozitive:
-simplitatea. Un entitate simpla e mult mai sanatoasa atunci cand organismele complexe, dar putrede, sunt bolnave;
-activul suport al BVB=economia Romaniei. Din pacate, avem o economie nemeritat de performanta, atat pentru bursa, cat si pentru clasa politica.
Dezavantaje:
-sistem informatic rudimentar si reglementari aberante legate de acesta. Timpul necesar introducerii unui ordin in piata variaza intre 5 secunde si…depinde, poate traderul e la o tigara pe balcon 😉 Pentru cei care mizeaza pe miscari agresive in piata, e enorm.
-primitivismul si insuficienta capitalului autohton, care ar trebui sa fie baza bursei. BVB are sub 50.000 de investitori romani (aprox 0,2% din totalul populatiei), iar durata medie de detinere a unui cont e…2 luni. Asta arata ca nu avem de-a face de fapt cu investitori, ci mai degraba cu persoane care confunda bursa cu sala de poker electronic sau cazinoul, unde intri si incerci (cu sau fara succes) sa dai un foarte romanesc…tun.

Rep. Ce ar trebui sa faca institutiile competente, pentru a aduce BVB la nivelul burselor dezvoltate din Europa?

M.M.:
Foarte multe. Cred ca ar trebui sa inceapa cu clarificarea situatiei in care se afla acum piata Rasdaq. In acest moment piata Rasdaq nu este nici piata reglementata nici sistem alternativ de tranzactionare ci functioneaza in baza unei decizii provizorii.
Cred ca ne dorim mai multa transparenta la nivel de emitenti, ne dorim rapoarte trimestriale si semestriale, calendare financiare, rapoarte de evaluare corect intocmite si pret „echitabil” in cazul delistarilor, ne dorim instrumente noi de tranzactionare, titluri de stat listate la bursa, termene mai scurte pentru incarcarea  actiunilor nou emise in cadrul majorarilor de capital,  nu mai dorim majoritari care sa ignore cu buna stiinta drepturile actionarului minoritar. Sirul poate continua ..
Avem multi pasi de parcurs pentru a ajunge la nivelul burselor dezvoltate din Europa.

S.M-P.:
BVB ar trebui sa atraga investitorii. Un lucru foarte important, poate cel mai important, ar fi o frecventa mult mai mare a IPO-urilor, care ar duce la cresterea lichiditatii. BVB are in acest moment 6 indici, ar fi cazul sa existe si noi companii importante in componenta acestora. De asemenea, introducerea vanzarii in lipsa (short selling) ar fi un lucru util, care ar putea echilibra piata in astfel de perioade de criza. Probabil si birocratia excesiva a BVB, in „colaborare” cu CNVM, ar trebui luata in calcul. Spre exemplu, multe companii financiare din SUA au apelat in aceasta perioada la mariri de capital. Acest lucru a durat cateva ore, fara suspendari de la tranzactionare. La noi dureaza cateva saptamani sau luni.

D.D.:
Sa promoveze piata de capital in randul populatiei. Sa contribuie la educatia financiara a romanilor. Nu intamplator, suntem pe ultimul loc in Europa in privinta capitalului investit de populatie in fonduri mutuale. Suntem marcati grav de „complexul FNI”, ne lipseste cultura si strategia investitionala. Bursa e privita cu suspiciune, bursa sperie, bursa e pentru romani acel loc in care rechinii, masonii, balenele, bubulii, coruptii (si alte obsesii urbane) iau banii naivilor care se aventureaza sa incerce sa investeasca.

Rep. Daca pietele de capital nu ar fi fost create niciodata, credeti ca economia mondiala ar fi aratat altfel?
Si daca da, in ce mod ar fi fost ea schimbata?.

M.M.:
Nu-mi pot imagina o astfel de lume!

S.M-P.:
Daca ar fi sa continui in nota de mai sus, as zice ca economia mondiala ar fi aratat altfel, insa nu si economia Romaniei. Din pacate, BVB influenteaza prea putin economia Romaniei. Acest lucru l-a spus de curand si domnul presedinte Traian Basescu (fost Ministru al Transporturilor!).

D.D.:
Daca pietele de capital n-ar fi fost create, economia mondiala s-ar fi dezvoltat mai lent. O investitie intr-un emitent listat pe o piata de capital produce plus valoare economica, aduce implicit locuri de munca si contribuie la finantarea unei entitati productive. Sunt bani care aduc dezvoltare, produc ceva.
Pe de alta parte, daca pietele de capital n-ar fi fost excesiv dezvoltate si n-ar fi aparut instrumente gandite initial ca modalitate de protectie, insa asimilabile ulterior unui joc cu suma nula, economia mondiala ar fi fost mai stabila acum. Sa nu uitam ca „subprime”, marota actuala, e de fapt un instrument derivat.
Iar „derivatele sunt arme financiare de distrugere în masă întrucât ascund un pericol latent ce poate deveni oricând mortal”- Warren Buffet.

Asadar, trebuie facuta distinctia intre beneficul plictisitor si lent al plus valorii economice si nefastul captivant si plin de adrenalina al jocului cu suma nula.