În Bulgaria a revenit la modă barterul ca principal mijloc de plată între companii. Potrivit presei bulgare, domeniul în care s-au constatat cele mai multe schimburi în natură a fost cel al construcţiilor. După căderea pieţei imobiliare la nivel global, piaţa de profil din Bulgaria a fost şi ea grav afectată, ducând acum lipsă atât de comenzi, cât şi de bani. Într-o situaţie asemănătoare se află domenii precum publicitatea, serviciile, iar la mare depărtare turismu
În Bulgaria a revenit la modă barterul ca principal mijloc de plată între companii. Potrivit presei bulgare, domeniul în care s-au constatat cele mai multe schimburi în natură a fost cel al construcţiilor.
După căderea pieţei imobiliare la nivel global, piaţa de profil din Bulgaria a fost şi ea grav afectată, ducând acum lipsă atât de comenzi, cât şi de bani. Într-o situaţie asemănătoare se află domenii precum publicitatea, serviciile, iar la mare depărtare turismul şi industria vinului.
Potrivit analiştilor bulgari, barterul poate ajunge în acest an modalitatea principală prin care companiile îşi vor achita datoriile. Din datele Asociaţiei Industriale din Bulgaria, datoriile sectorului privat în interiorul său se ridică acum la 200 milioane de leva (circa 100 milioane de euro).
Modalitate de plată: 70% cash, restul în produse
Dat fiind faptul că nu s-a ajuns încă la cel mai adânc punct al crizei, nu se achita toată contravaloarea produselor sau serviciilor în regim de barter. Pentru achiziţionarea unui sediu o companie achită 70-80% din valoarea construcţiei cu bani, restul cu servicii sau produse. Dezvoltatorul achită contravaloarea construcţiei oferind o parte din aceasta, iar restul cash.
În industria publicităţii, au fost semnalate companii din oraşe mai mici din Bulgaria care s-au dotat cu calculatoare, materiale de birotică, acces la Internet, telefonie sau maşini, plătind cu reclame realizate şi promovate în mod aparent gratuit.
Bulgaria a mai trecut printr-o perioadă similară la mijlocul anilor ’90, într-o perioadă în care veniturile era foarte mici, iar companiile care nu puteau plăti salariile le dădeau angajaţilor produse fabricate pe stoc.
Sursa: Dnevnik