Încă de la începutul lui martie, pe ici, pe colo, pe lângă intersecțiile mai importante au apărut pancarte puse pe niște coșuri. Pe pancarte scria ”ia ce ai nevoie și lasă ce nu îți trebuie”. În coșuri puteai găsi orez, borcane cu dulceață, chiar și pâine.

Lasă ce  nu îți trebuie

Micile afaceri, chiar și cele mijlocii, care nu mai au lichidități, își propun produsele la schimb cu alte bunuri. ”Când nu sunt bani, este firesc să te orientezi spre troc”, spune David Yusen, directorul de dezvoltare al unei rețele de restauranet din Seattle, Heavy Restaurant Group. Acesta a achiziționat recent 56 de cutii de vin Malbec, care costau 15.000 de dolari, urmând să dea produse specifice în locul acestora. A avut această posibilitate pentru că, deși cele 10 restaurante de care se ocupă sunt închise, unele vor trece rapid pe metode Take-away sau Home delivery. ”Trocul ne ajută să nu cheltuim, ne dă o gură de aer”, a precizat Yusen.

Trocul, în plină creștere

În SUA, existau metode de troc și înaninte de pandemie, girate de o asociație pe nume The International Reciprocal Trade Association. Conform acesteia, după măsurile luate anticoronavirus, trocul a crescut în unele părți ale Americii și cu 35 %. Ron Whitney, președintele acestei asociații spune că, în mod obișnuit, se face troc de cam 12-14 miliarde annual, dar se așteaptă și la dublarea acestei cifre.

Modelul a fost importat și în zona construcțiilor civile. Spre exemplu, Roger Becker este un afacerist care se ocupă de construcții și de reabilitarea acestora. Din cauza situației curente, el este gata să facă troc cu spații locative. El a investit 260.000 de dolari într0o clădire de circa 2.000 de metri pătrați, care, ulterior, a fost listată pentru 1, 2 milioane de dolari. El este dispus să dea o parte din apartamente prin troc. Becker a declarat că acceptă ”bonuri” de tip BizX care îi garantează că, în locul spațiilor sale sale, va primi alte servicii: de la electricieni, instalatori, zugravi, lucru care îi garantează că își poate continua afacerea.

”Dacă îmi spune cineva acum două luni că voi da spații locative print roc aș fi râs copios. Acum, acest model de business va devein foarte important, pe măsura dispariției puterii de cumpărare a oamenilor”, spune Becker, care a estimat o scădere cu 30 la sută a afcerilor în domeniul construcțiilor.

Bref, cererile de bonuri BizX, valabile în statul Washington a crescut cu 30 la sută. În Milwaukee, International Monetary Systems, alt sistem barter, spune că s-au dublat cererile, iar în Pittsburgh au crescut cu 20%.

Ouă, la schimb pe Margarita

Dar trocul a crescut și între simplii cetățeni. Ușor-ușor acest model a luat amploare, mai ales pe rețele de socializare precum Facebook sau Nextdoor. În America, ele sunt pline de anunțuri, dintre care unul este majoritar: ”Schimb ouă pe hârtie igienică”, alte anunțuri spun că unii cedează tot hârtie igienică, contra bere.  Asemenea anunțuri pot părea, la prima vedere, o glumă. Dar nu este deloc așa. Chell Garvin din Springfield, Missouri, a văzut un anunț care spune că un amic a are de dat un pachet de 18 suluri de hârtie igienică. A dat la schimb un carton de ouă care conține 18 bucăți. ”Omul gătea foarte des și nu găsea ouă, iar eu nu avea destulă hârtie de toaletă, așa ne-am rezolvat amândoi lipsurile”, spune Garvin. O altă americancă, Allie Walker-Lavette, din Jacksonville, Florida, a primit niște ouă. Parte din ele le-a dat, ca troc, unei rețele locale de resaturante care îi vor duce acasă un anumit număr de cocktailuri Margarita.

Lăsând la o parte orice urmă de amuzament, Richard Crone, președinte și expert al  Crone Consulting LLC, spune că trocul între persoane fizice ar putea sări, anul acesta, de la 4 la 10 milioane de dolari.