Bill Gates a spus că este un pasionat de lectură, iar cărțile pe care le citește pe neresuflate sunt în special din sfera science-fiction. Miliardarul a mai mărturisit că atunci când vrea să afle lucruri despre ceva anume și să le rețină, citește cât mai mult, nu doar despre subiectul care îl interesează, ci și despre subiecte conexe.
De exemplu, explica el într-un interviu, dacă vrei să afli mai multe despre știință, ar trebui să citești tot ce poți despre istoria științei, despre oamenii de știință și bătăliile pe care le-au dus în acest domeniu, potrivit Inc.com.
„Dacă ai un cadru mai larg, atunci poți să pui altfel lucrurile cap la cap. Dacă citești suficient de mult, vei vedea că există o asemănare între lucruri, care te va ajuta să înțelegi mai bine anumite probleme”, a declarat Bill Gates.
Pe de altă parte, spune el, dacă trebuie să înveți ceva complet nou, unde nu există un cadru sau un model în mintea ta, este mult mai complicat. Studiile pe creier făcute de oamenii de știință sugerează că Bill Gates are dreptate, iar căutarea cadrelor sau modelelor în care se pot încadra informațiile poate fi de folos atunci când vreți să învățați mai ușor.
Experimentul care îi dă dreptate miliardarului
Cercetătorii de la Universitatea din Pennsylvania, experți în fizică, neuroștiință și bioinginerie au realizat un experiment fascinant pe 360 de voluntari. Subiecții trebuiau să privească mai multe rânduri cu câte cinci pătrățele gri, dintre care unul sau două deveneau roșii. Când se întâmpla asta, participanților li s-a spus să apese imediat tastele corespunzătoare de pe tastatura pe care o aveau în față. Oamenii de știință au monitorizat cât a durat din momentul în care pătratul sau pătrățelele deveneau roșii și până când subiectul apăsa tasta sau tastele.
Participanții nu știau este că tastele care au devenit roșii nu făceau acest lucru într-o ordine aleatorie. Ei urmau unul dintre cele două modele, un model „modular”, bazat pe trei pentagrame legate sau un așa numit model „zăbrele”, bazat pe cinci triunghiuri legate. Cercetătorii au emis ipoteza că subiecții ar putea apăsa tastele mai repede, dacă creierul lor ar recunoaște imediat modelul, fiind astfel capabil să spună dinainte care dintre pătrățele vor deveni roșii.
Creierul nostru este conectat să găsească tipare
Analizând răspunsurile subiecților, cercetătorii au concluzionat că, în mod instinctiv, căutăm modele și asemănări în datele pe care le asimilăm. Creierul nostru este conectat să găsească tipare oriunde poate și să acorde prioritate observării acestor modele mari, în detrimentul corectării fiecărui detaliu.
Acest lucru este util pentru a învăța mai rapid și pentru a recunoaște modelele mai rapid – o abilitate care poate salva vieți, dacă modelul avertizează asupra unui pericol iminent. În plus, spun cercetătorii, asta ne permite să conservăm energia mentală, una dintre cele mai prețioase resurse ale omului.