Procedurile de punere sub acuzare pentru incitarea la insurecție sunt rare în istoria americană. Trump a spart gheața, cum s-ar spune. Retorica sa belicoasă a fost fitilul care a aprins violențele de la Capitoliu.
Zeci de legiuitori, inclusiv unii republicani, spun că acțiunile lui Trump care au condus la atacul din 6 ianuarie asupra Capitoliului au contribuit la o tentativă de insurecție împotriva democrației americane, scrie publicația NationalInterest.
Acuzațiile aduse lui Donald Trump în procesul care i-a adus deja achitarea au fost complexe. În loc să poarte el un război direct împotriva aleșilor, Trump a fost acuzat că se folosește de limbaj pentru a-i motiva pe alții să facă asta.
Unii au consuiderat că legătura dintre cuvintele lui Trump și violențele din 6 ianuarie este insignifiantă și prea indirectă pentru a fi considerată viabilă.
Cu toate acestea, ani de cercetări privind influența socială, persuasiunea și psihologia arată că mesajele influențează puternic deciziile oamenilor în anumite comportamente.
Studiile arată că mesajele pe care le primes, afectează comportamentul oamenilor în trei moduri. În primul rând, când cineva dă peste un mesaj care susține un comportament, este posibil ca acea persoană să creadă că acel comportament va avea rezultate pozitive.
Este valabil mai ales dacă cel care dă acel mesaj are încredere în ținta mesajului. În al doilea rând, când aceste mesaje comunică credințe sau atitudini pozitive cu privire la un comportament, țintele vizate sunt convinse că apropiații ar aproba implicarea lor într-un astfel de comportament.
În al treilea rând, când aceste mesaje conțin un limbaj care evidențiază capacitatea țintei de a îndeplini un comportament (cum ar fi când un președinte le spune susținătorilor că au puterea de a răsturna rezultatul alegerilor) ținta e convinsă că trebuie să facă acel comportamenbnt.
În acest context, este posibil ca aceste mesaje să crească probabilitatea ca ținta să ducă la îndeplinire ce i se transmite.
La 6 ianuarie, la Capitoliu, s-a văzut că aceste principii de persuasiune se aplică și comportamentelor mai puțin pașnice.
Retorica belicoasă
Și înaintea alegerilor, retorica lui Trump a fost belicoasă. Echipa sa de campanie a cerut susținătorilor să „se înroleze” în „Armata pentru Trump” pentru a-l ajuta să fie reales.
În urma alegerilor, președintele a făcut repetate afirmații false privind frauda electorală, susținând că ceva trebuie făcut. Bombardîndu-i cu aceste afirmații, Trump i-a împins să creadă în două lucruri.
Că o agresiune împotriva care i-au „subminat victoria” e un mijloc acceptabil și util de acțiune politică. Și că atitudinile agresive, posibil violente, împotriva adversarilor săi politici sunt frecvente printre susținătorii săi.
Cuvintele au consecințe
Tot după alegeri, aliații președintelui Trump, inclusiv Rudy Giuliani, au întărit aceste credințe în rândul susținătorilor președintelui, prin perpetuarea minciunilor sale.
Pe baza acestor convingeri, discursul lui Trump din 6 ianuarie, a servit drept element-cheie al atacului, provocând mulțimea la acțiune. În cazul lui Donald Trump, relația dintre cuvinte și acțiune nu pare niciodată clară. Dar mereu va exista un caz valabil din punct de vedere științific pentru incitare la violențe.