Creşterea prevăzută pentru bugetul apărării, de 54 de miliarde de dolari (aproape 10%), şi cheltuielile cu securizarea frontierei cu Mexicul ar urma să fie compensate în parte de o reducere spectaculoasă (de 28%) a fondurilor pentru Departamentul de stat, responsabil cu diplomaţiei primei puteri mondiale.
"În aceste vremuri periculoase, bugetul securităţii naţionale este un mesaj adresat lumii, un mesaj privind forţa şi hotărârea Americii", a punctat Donald Trump în introducerea documentului de circa 60 de pagini, făcut public joi în zori.
Cu un procent de 3,3% din PIB, adică aproape 600 miliarde de dolari, cheltuielile militare ale SUA rămân de departe cele mai importante de pe plan mondial, fiind de aproape trei ori mai mari decât ale Chinei, care este a doua putere militară a lumii.
În acelaşi timp, după cum a explicat noul şef al diplomaţiei americane, Rex Tillerson, "este clar că nivelul la care au ajuns cheltuielile Departamentului de stat nu poate fi menţinut". "Vom face multe cu mai puţini bani", a dat asigurări fostul director al gigantului petrolier ExxonMobil.
Administraţia a precizat că aceste reduceri vor viza în principal ajutorul internaţional şi că "funcţiile diplomatice esenţiale" din Departamentul de stat – care are circa 70.000 de angajaţi şi 250 de ambasade şi consulate – nu vor avea de suferit.
Va fi micşorată totodată contribuţia americană la ONU, iar SUA nu vor mai contribui cu "mai mult de 25% din costurile operaţiunilor de menţinere a păcii".
Administraţia Trump propune de asemenea o diminuare impresionantă, de 31%, a fondurilor Agenţiei pentru protecţia mediului (EPA). Magnatul imobiliar are în vedere o tăiere de 2,6 miliarde de dolari din bugetul acesteia, în primul rând prin suprimarea a circa 3200 de posturi, adică o cincime din total.
Donald Trump mai sugerează şi încetarea participării americane la Fondul verde al ONU pentru climă. După ce a fost învestit, la 20 ianuarie a.c., Donald Trump, care înainte de a fi ales preşedinte a pus la îndoială în repetate rânduri realitatea schimbărilor climatice, a indicat că intenţionează să renunţe la mai multe reglementări federale cu privire la mediu despre care a spus că sunt inutile şi pun piedici creării de locuri de muncă.
Ar urma să mai sufere tăieri importante contribuţia SUA la băncile de dezvoltare (-650 milioane de dolari în trei ani), dar şi bugetul Institutului Naţional al Sănătăţii, cea mai mare instituţie guvernamentală responsabilă cu cercetarea medicală (-20%, circa 5,8 miliarde de dolari).
Proiectul de buget evocă şi primele cifre legate de controversata construcţie a unui zid la graniţa cu Mexicul pentru oprirea imigraţiei, una din principalele promisiuni de campanie ale lui Trump: pentru următorul an fiscal (1 octombrie 2017-30 septembrie 2018) este prevăzută astfel suma de 2,6 miliarde de dolari.
Bătălia pentru buget este însă abia la început, Congresul, şi nu Casa Albă fiind cel care controlează portofelul. Chiar dacă ambele camere ale legislativului sunt dominate de republicani, majoritatea şi preşedintele nu sunt nici pe departe la unison şi mai mulţi republicani proeminenţi au luat deja distanţă de unele din propunerile lui Trump. Liderul democrat din Senat, Chuck Schumer, nu a întârziat nici el să remarce că propunerile de tăieri bugetare sunt "devastatoare pentru clasa medie".
AGERPRES
