Donald Trump a pus în mișcare un plan pentru recucerirea Canalului Panama
Într-o mișcare care promite să aibă ecouri internaționale, Donald Trump a cerut Pentagonului să pregătească opțiuni pentru ca Statele Unite să revină asupra Canalului Panama, un punct strategic de pe hartă pe care fostul președinte îl consideră acum sub influența Chinei.
Potrivit unor surse din interiorul administrației, citate de rețeaua NBC, există două scenarii pe masă: trimiterea trupelor americane în coordonare cu autoritățile panameze sau, într-o variantă mult mai dură, utilizarea forței pentru a recăpăta controlul. Rămâne de văzut cât de mult va coopera armata panameză cu Washingtonul, iar acest detaliu poate face diferența între o acțiune de proporții sau o escaladare inutilă a tensiunilor.
Trump nu se sfiește să spună că vrea Canalul înapoi. A făcut-o de mai multe ori în ultimele săptămâni, iar declarațiile sale sunt susținute de o acuzație directă la adresa Chinei, care, potrivit președintelui american, ar fi „preluat controlul” asupra acestei infrastructuri vitale.
Panama a respins cu fermitate aceste acuzații, dar Trump a revenit asupra subiectului și săptămâna trecută, în fața Congresului, când a asigurat că „SUA vor recupera Canalul Panama”. O promisiune care aduce în prim-plan nu doar relațiile cu China, ci și felul în care Washingtonul vede poziționarea sa pe harta globală.

Trump îl pune șeful Alianței Nord-Atlantice într-o poziție incomodă
Într-o altă mișcare surprinzătoare, Donald Trump a stârnit un moment de disconfort pentru Mark Rutte, secretarul general al NATO, atunci când a revenit asupra ideii anexării Groenlandei.
„Asta se va întâmpla”, a spus el, arătându-l pe Rutte și adăugând că „avem nevoie de ea pentru securitatea internațională”.
President Trump on the annexation of Greenland: „I think it’ll happen…We need that for international security.” pic.twitter.com/6PL6vfRKpR
— Julia 🇺🇸 (@Jules31415) March 13, 2025
Rutte, un diplomat experimentat, a încercat să detensioneze situația, spunând că va rămâne în afacerea aceasta, fără a implica NATO în discuții. Totodată, Rutte a evitat să comenteze despre dorința lui Trump de a include Groenlanda în teritoriul american, dar a lăsat să se înțeleagă că nu este loc pentru speculații în acest sens.
Această conversație delicată a avut loc în mijlocul unei perioade complicate pentru Groenlanda, care, după alegerile recente, încearcă să își găsească un guvern capabil să negocieze o posibilă independență. Pe fondul acestui context, Trump i-a lăudat pe europeni pentru creșterea cheltuielilor de apărare în timpul mandatului său, dar a rămas constant în criticile sale față de NATO.

Critici la adresa Alianței și propunerea unei noi „taxe” pentru membri
Președintele american a continuat să arunce săgeți către NATO, în special după ce a cerut ca statele membre ale Alianței să-și mărească contribuțiile la bugetul de apărare până la 5% din PIB, mult mai mult decât pragul actual de 2%.
Într-o declarație care a ridicat sprâncene, Trump a spus că „dacă nu plătesc, nu-i voi apăra”, punând sub semnul întrebării angajamentele reciproce ale statelor membre.
„Cea mai mare problemă a mea cu NATO (…) este că dacă Statele Unite aveau o problemă şi apelau la Franţa sau la alte ţări pe care nu le voi numi, spunând «avem o problemă», credeţi că ar veni să ne ajute, aşa cum ar trebui să facă? Nu sunt sigur…”, a declarat Donald Trump.
Aceste critici sunt punctul culminant al unei tensiuni mai vechi între Washington și aliații europeni, care se tem că poziția SUA ar putea duce la o slăbire a garanțiilor de securitate colectivă.
De asemenea, Trump nu a ocolit subiectul războiului din Ucraina, apreciind declarația „foarte promițătoare” a lui Vladimir Putin privind un armistițiu, dar subliniind că aceasta încă nu este „completă”.
Rusia a exprimat sprijin pentru un armistițiu, însă a subliniat că mai sunt câteva probleme semnificative care trebuie soluționate înainte de a ajunge la o înțelegere completă.