Lucrurile s-au mișcat repede. În mai puțin de o săptămână, o delegație a Departamentului Trezoreriei de la Washington, condusă de secretarul de stat Scott Bessent, s-a deplasat în Ucraina. La 12 februarie a avut discuții cu miniștri de resort și cu Zelenski în persoană, problema zăcămintelor de metale rare fiind în centrul acestora. Ulterior, la Munchen, Zelenski a amânat luarea unei decizii privind un eventual acord de cooperare pe această temă. Problema rămâne pe tapet. Trump are pâinea și cuțitul…
Pentru a înțelege mai bine esența acestei chestiuni, propun să dăm puțin filmul ,,ucrainean’’ înapoi iar după aceea să vedem locul inițiativei lui Trump în contextul competiției pentru resurse și sfere de influență, care se desfășoară de ani buni între Statele Unite și China, se arată pe evz.ro.
Washingtonul are nevoie de resursele naturale ale Ucrainei, dar mai mult decât atât, nu dorește ca acestea – sau ce a mai rămas din ele după invazia Moscovei – să ajungă în mâna Beijingului, prin Rusia. De fapt, între cauzele invaziei, este și cea a stăpânirii resurselor.
Despre metale în general …
În iulie 2024, Natalia Katser-Bukovski, fost parlamentar ucrainean și expert în resurse naturale, a publicat un articol în World Economic Forum despre uriașele resurse minerale ale Ucrainei. ,,Țara mea va fi un furnizor-cheie de metale rare în viitorul apropiat. Vorbesc aici de titan, litiu, beriliu, galiu, uraniu, nichel’’. În realitate, niciunul dintre aceste metale nu face parte din categoria metalelor sau pământurilor rare.
Nu pot să o suspectez pe doamna Katser-Bukovski de neștiință sau rea intenție. Am convingerea că a încercat să atragă atenția cunoscătorilor, oamenilor de afaceri interesați și a politicienilor în legătură cu potențialul ascuns al Ucrainei și capacitatea țării de a se redresa după război, dacă mineralele vor putea fi exploatate. Aș spune chiar mai mult. Ucraina are cu ce să plătească reconstrucția sau să garanteze creditele care îi vor fi acordate pentru că, pe lângă aceste resurse, subsolul ucrainean ascunde zăcăminte importante de gaze și petrol.
Ucraina deține cele mai importante rezerve de titan din Europa (22% din cele continentale,7% din cele mondiale) – element esențial pentru industria aerospațială, navală, constructoare de mașini, tehnică medicală. Are, de asemenea, cele mai mari rezerve confirmate de litiu din Europa, element devenit celebru în ultimii ani datorită utilizării sale în industria bateriilor, ceramicii și sticlei. Ucraina este al cincilea producător mondial de galiu, esențial pentru leduri și semiconductori.
… și despre ,,metalele rare’’ din Ucraina
În subsolul Ucrainei sunt prezente și metalele rare – Scandiu, Neodimiu, Itriu, Europiu – care sunt 22 la număr și poartă denumirea de Rare Earth Metals. Ucraina posedă 17. Fără a intra în detalii – evidențiate, de fapt, într-un articol anterior – menționez că acestea sunt fundamentale pentru ,,economia viitorului’’ care, dacă ne uităm în jur, este în plin progres, de unde și competiția pentru resurse despre care vorbeam mai sus. Superconductorii, microcipurile, magneții, fibra optică laser, ecranele tv de înaltă rezoluție nu pot fi produse fără aceste elemente.
Natural, liderii care se gândesc la viitorul națiunilor lor – Trump, un bărbat de 78 este primul pe listă – concep strategii pentru a le obține din exterior, prezervându-le pe cele proprii. În acest mod ar trebui interpretată inițiativa sa privind metalele Ucrainei – sunt convins că se gândea la toate metalele nu numai la cele rare – și recuperarea sumelor cheltuite până acum și de acum încolo, pentru sprijinul acordat Kievului.
Tranzacția domnului Trump și critica europenilor
După lansarea propunerii, Donald Trump a stabilit și prețul: ,,500 miliarde de dolari’’, aproximativ, spre comparație, 55% din bugetul militar al Statelor Unite. Cancelarul german, Olaf Scholz, s-a arătat indignat găsind ,,egoistă și egocentrică’’ inițiativa Casei Albe. Într-un mod similar s-au exprimat și alți lideri europeni, dar Germania are un interes special pentru resursele ucrainene din cauza nevoilor majore în industrie.
Numai că Kievul se vrea mai aproape de Statele Unite. ,,Americanii ne-au ajutat cel mai mult – a spus liderul ucrainean într-un interviu acordat agenției Reuters – și ar fi cinstit din partea noastră să le oferim ce avem’’. Marea problemă a ofertei lui Zelenski este că mai bine de jumătate din aceste resurse ale subsolului se află în zonele ocupate sau pretinse de Rusia. Cu alte cuvinte, înaintea eleborării unui plan de exploatare, prelucrare și transport spre beneficiar, Kievul trebuie să le aibă în proprietate…
O propunere care nu putea fi refuzată
Oricum, materializarea inițiativei lui Trump pe acestă linie – legată în mod direct de încetarea conflictului armat – va avea loc în paralel cu procesul complex de reconstrucție a Ucrainei, cu angajament economico-financiar preponderent european. ,,Egoismul’’ lui Trump, subliniat de Scholz ar mai avea o traducere: ,,Noi ne ocupăm de reconstrucție iar tu te înfrupți din resursele naturale ale ucrainenilor’’. Aici trebuie să-i dăm dreptate lui Zelenski. Efortul făcut de America pentru sprijinirea Kievului în război este mult peste cel al europenilor. Deși The Donald l-a criticat în trecut, a găsit rapid o soluție ca America să nu iasă în pierdere. ,,Tranzacționalul’’ Trump și-a spus cuvântul. A lansat o propunere care nu putea fi refuzată.
Despre reconstrucția Ucrainei și angajamentele financiare pe care le presupune se va discuta la Roma, în perioada 10-11 iunie, la așa-numita ,,Ukraine Ricovery Conference’’, organizată după cele de la Lugano (2022), Londra (2023) și Berlin (2024). La Roma este prietena Giorgia Meloni…
Consecințe românești și … chineze
La 27 ianuarie, un grup de 295 de mercenari români, angajați de guvernul Republicii Democrate Congo (RDC) pentru a sprijini armata națională, s-a predat rebelilor aparținând ,,Mișcării 23 martie’’- M23, din estul țării. Rebelii cuceriseră Goma, cel mai important oraș din provincia Nord Kivu, bogată în metale critice și pământuri rare. Bogație în subsol, sărăcie, război și moarte, deasupra.
Cu toții am văzut repatrierea românilor la 29 ianuarie, oameni plecați pentru a-și îndestula – cu prețul vieții – familia din țară. Nu doresc să intru în detalii de ordin politic în legătură cu faptele unor mercenari români aici, în țară. Vreau însă să evidențiez altceva. De la începutul secolului trecut, în estul RDC – colonie subordonată atunci direct regelui Belgiei, independentă din 1960 – se exploatează aur și diamante.
Dincolo de conflictele etnice și sociale întreținute de stăpânii europeni, mai spre zilele noastre regiunea a intrat în ecuația – generatoare de alte mari conflicte – a competiției mondiale pentru metale critice și rare în care protagonistul numărul unu este China. Statele Unite și Uniunea Europeană sunt mult în urma colosului din sud-estul Asiei. Între 80 și 90% din importurile de metale rare ale acestora din urmă sunt din China. Societățile chineze sunt prezente și în RDC, inclusiv în regiunea Nord Kivu. Această regiune este doar o piesă a eșichierului competiției pentru resurse, care acum se extinde spre Ucraina, Vietnam, Noua Guinee, America Latină … Groenlanda.
O scurtă concluzie și … un subiect pentru un nou articol
Se știe că China, ca răspuns la creșterea taxelor la import impuse de Washington în ultima vreme, a aplicat măsuri de retorsiune impunând taxe suplimentare importurilor din Statele Unite. Mai mult, a înăsprit controlul exportului de metale rare rafinate către Washington. Măsura este fără precedent și ar putea fi urmată de reducerea acestor exporturi.
Pornind de la acest aspect, înțelegem de ce președintele Trump se gândește la viitor. La sfârșitul anilor ‘80, liderul chinez reformator Deng Xiaoping spunea: ,,arabii au petrolul, noi avem metalele rare. Era aproape o amenințare, dar nimeni nu a băgat de seamă, pentru că metalele rare nu erau atât de importante după cum nici petrolul nu era important la începutul secolului trecut. Dar au venit războaiele între statele arabe și Israel. Arabii au folosit prețul petrolului ca instrument de retorsiune față de cei care sprijiniseră Israelul și nu numai…
