Trump și Harris: Despre energie, mediu și schimbări climatice
Pe 5 noiembrie, în mai puțin de o lună, va fi decisă cursa pentru Casa Albă. Vicepreședintele Kamala Harris și fostul președinte Donald Trump au idei diametral opuse în ceea ce privește politicile de combatere a schimbărilor climatice, dezvoltarea energiei și protejarea mediului.
Iată care sunt, potrivit publicației The Hill, ofertele electorale ale celor doi candidați la capitolul energie și schimbări climatice. În timpul primului mandat, Donald Trump a scos SUA din acordurile climatice de la Paris, a minimalizat pericolele și existența schimbărilor climatice, iar acum promite că va deschide mai multe terenuri pentru foraje.
De asemenea, republicanul și-a manifestat scepticismul cu privire la vehiculele electrice (EV), sugerând că stimulentele guvernamentale destinates acestora s-ar putea termina, dacă va deveni președinte. Kamala Harris susține că schimbările climatice sunt o criză și, ca parte a administrației Biden, a promovat cea mai importantă legislație din istorie pentru a combate încălzirea globală.
Dacă va ajunge președinte, ea va sprijini noi credite fiscale pentru industriile emergente, inclusiv pentru producția de energie curată. Cel mai probabil, va continua unele politici ale președintelui Biden.
Politicile din primul mandat al lui Trump
În primul său mandat, Trump a anulat peste 100 de legi privind mediul, inclusiv regulile climatice din epoca Obama pentru centrale electrice și mașini. El a retras SUA din acordul global de la Paris privind clima. În plus, a exclus unele substanțe chimice din evaluările de siguranță și a limitat asigurarea protecției la fabricile chimice și la platformele petroliere offshore.
De asemenea, a încercat extindă forările de petrol și gaze atât în larg, cât și pe terenuri publice și a sprijinit proiecte privind combustibilii fosili, inclusiv conductele Dakota Access și Keystone XL. Totodată, a reluat producția de cărbune și pe terenurile publice. În plus, administrația Trump a căutat să accelereze procesul de construire a unor noi proiecte energetice și de infrastructură prin limitarea analizelor de mediu.
Politicile Biden-Harris
Între timp, administrația Biden-Harris a adoptat Legea de reducere a inflației (IRA), ca parte a legislației climatice, care prevede miliarde de dolari destinate creditelor fiscale pentru energia regenerabilă.
Legea a inclus și programe care urmăresc să investească bani în proiecte climatice și să pună o taxă pentru emisiile de metan. În plus, administrația Biden a întărit regulile climatice pentru centralele electrice, mașini și camioane.
Administrația s-a alăturat Acordului de la Paris și și-a stabilit obiectivul de a reduce emisiile din SUA, cel puțin la jumătate, până în 2030, față de nivelurile din 2005. A încercat să limiteze forajul în larg și a blocat conducta Keystone XL.
Cu toate acestea, deoarece producția de petrol și gaze pe terenurile SUA este controlată de companii private, indiferent de politica federală, administrația a înregistrat niveluri record de producție de petrol și gaze. Actuala administrație a anunțat reglementări prin care noile aparate electrocasnice pot deveni mai eficiente și a interzis becurile cu incandescență.
Ce promite echipa de campanie a lui Donald Trump
În timpul campaniei, Trump a spus că va anula reglementările administrației Biden privind centralele electrice și vehiculele electrice și va renunța din nou la Acordul de la Paris. În plus, Trump a promis că va anula toți banii necheltuiți din IRA.
Purtătoarea de cuvânt a campaniei Trump, Karoline Leavitt, a afirmat că fondurile IRA anulate vor fi redirecționate „către cheltuieli pentru infrastructura reală”.
„Președintele Trump va învinge rapid inflația și va scădea toate prețurile, punând capăt cruciadei energetice a Kamalei Harris”, a spus ea.
Pe site-ul de campanie, Leavitt susține că se vor „opri imediat toate politicile lui Joe Biden care distorsionează piețele energetice”, inclusiv „subvențiile nebunești pentru eoliene”.
Trump a afirmat că nu știe dacă va pune capăt creditului fiscal de consum de până la 7.500 de dolari pentru cumpărarea unui vehicul electric, deși site-ul său de campanie spune că republicanul „va opri fluxul de dolari americani din impozite care subvenționează companiile chineze de baterii pentru VE.”
Leavitt a mai afirmat că Donald Trump va sprijini în linii mari industria auto „lăsând spațiu atât pentru mașinile pe benzină, cât și pentru vehiculele electrice”. Site-ul de campanie spune că Trump ar sprijini producția de energie nucleară, inclusiv prin investiții în noi reactoare mici.
Ce promite echipa de campanie a lui Harris
Într-un plan economic lansat recent, Harris a cerut un „credit fiscal America Forward” pentru a sprijini diverse industrii, inclusiv reducerea emisiilor din producția de oțel și fier, susținerea producției de energie curată și sprijinirea industriei semiconductoarelor. Planul ei prevede „creșterea producției de energie”, deși nu specifică în ce fel se va face asta. Harris a contracarat atacurile lui Trump în ceea ce privește politicile energetice ale administrației Biden, subliniind producția record de petrol obținută de SUA sub președinția lui Biden.
În plus, echipa ei de campanie a spus că Harris va sprijini crearea unei rezerve naționale pentru minerale „critice” care pot fi utilizate în tehnologie, inclusiv în energie regenerabilă.
Harris s-a ferit de pozițiile pe care le-a adoptat când a candidat pentru prima dată la președinție, în 2019, spunând că nu mai susține interzicerea fracturării hidraulice, o tehnică controversată, dar utilizată pe scară largă de extracție a petrolului.
Pe parcursul campaniei, remarcile ei despre energie și mediu au fost mai mult retorice, vorbind despre „libertatea de a respira aer curat, de a bea apă curată și de a trăi liber, fără poluarea care alimentează criza climatică”. Purtătorii de cuvânt ai campaniei lui Harris nu au răspuns întrebărilor publicației The Hill în care se cereau mai multe detalii despre ce va face ea, ca președinte.
