Prezent la acest manifest, Tudor Chirilă a profitat de ocazie și a lansat un apel către Biserica Ortodoxă. Solistul a vorbit și despre cum ar trebui românii să voteze. Discursul acestuia din timpul evenimentului a fost unul extrem de puternic.
„De 15 ani merg la Biserica Stavropoleos, nu sunt un practicant, dar din când în când merg la biserică pentru a găsi o relaţie cu Dumnezeu şi întrebarea este: în ziua de astăzi unde este Dumnezeu? Şi mă gândesc la copiii abuzaţi în Brazilia şi în Irlanda de Biserica Catolică şi de preoţii Bisericii Catolice, mă gândesc la cazurile de abuzuri din Biserica Ortodoxă, mă gândesc la implicarea Bisericii Ortodoxe, care îşi înjură enoriaşii şi le spune cu cine să voteze. Eu v-aş ruga ca în seara asta, pe parcursul concertului nostru, să rămânem în afara scandărilor politice, pentru că aş vrea ca noi să nu devenim muniţie pentru ei. Dar am o întrebare pentru Biserica Ortodoxă: dacă noi suntem într-un stat secular sau nu? Dacă Dumnezeu le spune preoţilor, care se presupune că sunt hăruiţi, cu cine ar trebui să voteze enoriaşii lor? După aia ne întrebăm de ce lumea nu mai merge la biserică. Pentru că Dumnezeu, se pare, nu mai este în biserică. Şi atunci întrebarea este: unde este Dumnezeu? Şi singurul răspuns pe care eu l-am găsit până acum este că El este încă, în aceeaşi măsura precum diavolul, în fiecare dintre noi. Aşa că lupta este a noastră, personală. Cred că despre asta este şi cântecul ăsta. Dacă noi nu trebuie să îndemnăm pe cineva să voteze cu cineva, aş vrea ca nici preoţii să nu mai facă asta şi să-şi respecte misiunea pentru care au absolvit Insitutul Teologic şi pentru care au fost hăruiţi şi să nu-şi mai bată joc de enoriaşii care vin acolo cu sufletul deschis să caute alinare. Să-şi facă profesia“, a fost mesajul artistului. „Faptul că generaţia tânără are scârba de a vota este eşecul nostru“
„Trebuie să ne întrebăm fiecare dintre noi cum ne creştem copiii. Pentru că, după sondaje, noi ne creştem copiii în autoritate şi noi toţi aşteptăm ca Statul să ne rezolve problemele în baza contractului social, adică noi plătim taxe şi trebuie să primim nişte servicii în baza acelor taxe, iar asta este corect. Dar noi cum ne creştem copiii atunci când îi zguduim şi le spunem că sunt pedepsiţi sau când nu avem răbdare când ei nu vor să se îmbrace sau când urlăm la ei. Oare noi nu ne creştem copiii în autoritate? Oare noi nu ne creştem copiii pregătiţi să se subordoneze? Şi după 18 ani ne întrebăm de ce copiii noştri nu votează după ce abia au scăpat dintr-un mediu în care autoritatea a fost principalul factor de creştere a lor. Şi poate că da, sistemul nostru de educaţie care este praf ne strică copiii. Dar oare noi nu-i stricăm acasă? (…) Ce fac eu ca să cresc un copil cu adevărat liber? Ce fac eu pentru a creşte un copil care să ştie să lucreze în echipă?“.
„«Mi-e temă că alegerea mea va face şi mai rău acestei ţări», asta mi-au spus doi copii de 18 ani. De unde frica asta? Şi eu le-am răspuns că relaţia dintre vot şi cel pe care îl alegi este unilaterală. Niciodată nu e vina ta că politicianul te dezamăgeşte, este vina lui, pentru că tu ai fost de bună credinţă şi ai dat un vot în baza unor promisiuni. Şi eu vreau să-i spun tinerei generaţii să nu-i fie frică să meargă la vot. Documentaţi-vă, că sunteţi tineri şi sunteţi inteligenţi, poate că sistemul nu v-a terminat definitiv. Pune întrebarea asta politicianului: «Ce îmi oferi tu mie?» Faptul că generaţia tânără are teama de a vota ar trebui să ne preocupe pe fiecare dintre noi. Faptul că generaţia tânără are scârba de a vota este eşecul nostru, al fiecăruia dintre noi. Noi toţi suntem vinovaţi. Să ne întrebăm câţi dintre noi au parcat regulamentar venind aici şi nu au blocat trecerile de pietoni. Noi toţi greşim în fiecare zi şi atunci trebuie să ne uităm la copii şi să ne gândim de ce s-a scos educaţia civică din şcoli, din liceu, pentru că mi se pare momentul cheie în care a fost scoasă“.
„Nu ajunge doar să-l dăm, trebuie să-l şi păzim. Votul trebuie păzit de drogul cel mai important: puterea. Pentru că momentul în care oamenii se conectează la putere, ei se deconectează de publicul lor. Puterea este cel mai mare drog. Foarte puţini din cei ce ajung la Putere reuşesc să nu devină dependenţi, iar noi trăim asta în fiecare zi Şi mai e ceva: ni se spune că votul nostru nu schimbă ceva. Am văzut ce schimbă când NU votezi“, citează Adevărul.
„Cineva mi-a spus: «Speak up your mind!/ Spune ce gândeşti» Trebuie să vorbeşti, pentru că dacă nu o faci se acumulează frică. În momentul ăsta în România sentimentul meu e că se acumulează frică. Democraţia nu înseamnă doar vot, democraţia înseamnă şi liberă exprimare, democraţia înseamnă multe lucruri. Trebuie să ne gândim că mai sunt două rânduri de alegeri, iar între ele trebuie să apărăm ce a mai rămas din libertatea de exprimare. Eu cred în educaţie şi mă uit la dezastrul din Educaţie, eu cred în cultură, că se vorbeşte despre păstrarea tradiţiilor, şi văd că bugetul administrării fondului naţional a scăzut cu 30%. Eu cred că noi avem obligaţia să facem tot ce putem ca să nu urmăm cele cinci milioane de români care au plecat din ţară. Avem obligaţia să ne gândim la durerea copiilor care rămân aici şi cresc fără părinţii lor, să ne gândim cum evoluează emoţional viitoarea generaţie care creşte cu părinţi la mii de kilometri distanţă, pentru că ăsta e un adevăr şi e un adevăr al nostru. Nu trebuie să ne mai uităm cu ură la oamenii slabi de îngeri şi manipulaţi, pentru că un om needucat este un om manipulabil. Până la urmă, nu e vina lor, degeaba aruncăm cu bani în faţa lor şi îi dispreţuim, noi ce am făcut ca să-i trezim? Şi atunci, pentru a nu avea destinul lui Jean Moscopol şi pentru a rămâne în ţara în care ne-am născut, ar trebui să ne şi dăm votul, dar să şi-l păzim bine de tot“.