Tudor Ciuhodaru, campionul traseismului politic

Într-o analiză făcută de Ziarul de Iași, medicul Tudor Ciuhodaru este numit oportunist după șapte schimbări de partide. „Cine nu a auzit de Tudor Ciuhodaru, politicianul care a făcut carieră cu stetoscopul sau medicul care a consultat – la propriu – aproape toate partidele politice?” scrie sursa citată.

Băcăuan de origine, Tudor Ciuhodaru și-a stabilit reședința la Iași după absolvirea UMF în 1993. El s-a specializat inițial în medicina de urgență în 1997. În prezent, conform propriei declarații, activează ca medic în cadrul Spitalului de Neurochirurgie din Iași. Ironia situației este că directorul acestui spital a fost nominalizat de PSD Iași pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie. În timp ce pentru Tudor Ciuhodaru nu a mai rămas loc nici măcar în cursa pentru primărie. La doar o lună după împlinirea vârstei de 55 de ani, Ciuhodaru a inaugurat un nou capitol în cariera sa politică. El s-a alăturat de câteva zile Alianței pentru Unirea Românilor.

Începutul acestei epopei politice datează din 2008. Atunci a câștigat alegerile pentru Senat în Colegiul uninominal Copou, reprezentând PSD, partid aliat pe atunci cu PC-ul lui Dan Voiculescu.

În ianuarie 2010, Tudor Ciuhodaru a părăsit PSD și a devenit independent. Ulterior a avut o scurtă perioadă de colaborare de o lună și jumătate cu UNPR (1 Mai – 15 iunie). Asta, înainte de a fi exclus din partid pentru că a votat diferit față de decizia generalului șef Gabriel Oprea într-o moțiune de cenzură.

În începutul anului 2011, s-a alăturat Partidului Conservator.

„Formațiunea mea este una de urgență, iar acest aspect probabil mă determină să văd și urgența din sfera politică. Este momentul ca România să aibă un proiect de țară și să aducem soluții”, a declarat el la acea vreme.

După nouă luni, a fost exclus și din acest partid, tot din cauza faptului că a votat în mod diferit față de deciziile liderilor.

„A acţionat în ultimul timp împotriva Partidului Conservator şi a Uniunii Social Liberale”, potrivit unui comunicat al PC de la acea vreme. S-a întâmplat pe 29 septembrie.

A doua zi, pe 30 septembrie 2011, Tudor Ciuhodaru s-a înscris din nou în Uniunea Națională pentru Progresul României.

A intrat în Parlament în urma redistribuirii

În 2012, a candidat pe listele PPDD. A reușit să intre în Parlament în urma redistribuirii, reprezentând circumscripția Bârlad. Acestea au fost alegerile cunoscute sub numele de „alegeri uninominale”. Atunci, Parlamentul a ajuns să aibă aproape 600 de deputați și senatori.

Doi ani mai târziu, în decembrie 2014, a fost exclus din partidul lui Dan Diaconescu, alături de mai mulți parlamentari.

După patru luni, în aprilie 2015, a revenit pentru a treia oară în UNPR, însă nu a rămas aici nici măcar un an.

În 2016, se întoarce la PSD

În martie 2016, s-a reîntors în grupul PSD, partid care l-a propulsat la alegerile din același an într-un nou mandat în Camera Deputaților. De această dată, a acționat disciplinat în cadrul grupului social-democrat până în iunie 2019, când a devenit europarlamentar. Restul mandatului (un an și jumătate) a fost continuat de actualul șef al PSD Iași, Bogdan Cojocaru.

De remarcat este faptul că, la începutul lui 2017, în contextul protestelor extinse împotriva modificărilor legislative propuse de regimul condus de Dragnea, Tudor Ciuhodaru a inițiat un proiect de lege controversat, cu scopul de a sancționa cu închisoarea protestatarii care ar afecta activitatea instituțiilor statului.

A cerut închisoare pentru cei care au pus steagul secuiesc pe primării

Cu trei ani mai devreme, când era asociat cu Partidul Poporului – Dan Diaconescu, a susținut un proiect similar. Îndreptat împotriva etnicilor maghiari care militau pentru autonomia Ținutului Secuiesc, pe care considera că România trebuia să o „protejeze”.

Inițiativa din urmă cu zece ani a fost generată de afișarea steagului secuiesc pe mai multe primării din Harghita și Covasna. Iar deputatul PP-DD dorea sancționarea cu închisoarea a celor implicați în „inițierea, organizarea, sprijinirea sau săvârșirea acțiunilor împotriva ordinii constituționale”.

Cu sute de intervenții în Parlamentul României, totalizând ore de discursuri ținute la tribună, și cu zeci de declarații în Parlamentul European – deși foarte limitate, deoarece în legislativul de la Bruxelles timpul de vorbire este limitat la un minut – Tudor Ciuhodaru a abordat diverse situații, de la nerespectarea drepturilor persoanelor LGBTQ în Uganda, la care a primit răspuns, până la solicitări pentru integrarea României în Spațiul Schengen, la care nu a primit niciun răspuns.

Conform ultimei sale declarații de avere, în anul 2022, Ciuhodaru a obținut venituri de 165.000 de euro la Parlamentul European și 235.000 de lei pentru activitatea sa la Spitalul de Neurochirurgie din Iași. Astfel, în medie lunară, acesta a câștigat aproape 18.000 de euro pe lună.