Avem buget pentru anul viitor! Se bazează pe o creștere economică de 5,5% și un deficit bugetar de 2,97%. Asta, la o primă vedere, înseamnă că iar nu au ieșit cifrele înșirate în Excel, așa că guvernul a tras puțin de ele, pe la colțuri, cât să arate acceptabil în poza de pus sub bradul de Crăciun.
Bun, rău, e bine, totuși, că există un buget și că nu am intrat (cum s-a mai întâmplat) într-un nou an legați la ochi cu banderolă neagră. Totuși, nu se poate să nu vedem că pe alocuri, premierul Tudose și-a pus ochelarii aceia cu lentile roz,cu care vede doar cheltuieli mici și venituri mari la buget. Inflația medie anuală este estimată la 3,1%, ceea ce arată că temerile de efectele măsurilor fiscale de peste an au fost justificate. Veniturile populației, mărite artificial prin măriri de salarii, au început deja să fie erodate de inflație. Mai grav este pentru cei din mediul privat care nici nu au primit măriri, dar vor pierde din puterea de cumpărare la fel ca cei de la stat.
Vedeta bugetului pe 2018 este, fără îndoială, rubrica de cheltuieli cu asistența socială. Aceasta va reprezenta 10,9 % din PIB, în creștere față de anul precedent. Cu alte cuvinte, cei cu venituri declarate mici vor fi din nou printre favorizați. Veniturile bugetare sunt prevăzute a crește, atât din contribuții și impozit pe venit, cât și din încasările de TVA. Cu toate acestea, Consiliul Fiscal s-a pronunțat deja pe această temă, considerând aceste creșteri preconizate drept nerealiste. Tot în creștere a fost preconizată a fi și valoarea investițiilor, aceasta fiind considerată la 4,2% din PIB. Totuși, acest lucru nu trebuie să ne entuziasmeze prea tare, pentru că în ultimii ani, rubrica de investiți a fost folosită mai degrabă ca un fond de rezervă, din care au fost suportate toate deraierile bugetare care riscau să amenințe ținta de deficit.
Un alt mare câștigător al bugetului de anul viitor va fi Ministerul Culturii, care va finanța o serie de manifestări datorate sărbătoririi Centenarului României. De scăzut, scade doar Ministerul Justiției și Ministerul Muncii, acesta din urmă ca efect al trecerii contribuțiilor sociale integral în sarcina angajaților, ceea ce diminuează nevoia de a acoperi deficitul din bugetul de stat.
Una peste alta, situația pare stabilă. Nimic nu prevestește o criză, în ciuda multor voci din economie care vorbesc despre indicatori nu tocmai îmbucurători, precum creșterea datoriei publice și scăderea investițiilor străine directe. Să nu uităm, însă, că practica ne-a arătat mai mereu o versiune optimistă din partea guvernelor PSD, mai ales în ceea ce privește încasările la buget. Să sperăm că efectul consumului în creșterea economică nu și-a consumat încă întregul potențial.