Preconizata intrare în funcțiune a mai multor fabrici de biogaz și cererea mare de furaje îi îndreaptă pe agricultori spre culturi precum sorgul. În 2 ani, suprafețele au crescut de peste zece ori.
Condiţiile climatice dificile din ultima vreme îi fac pe agricultori să se uite şi spre alte culturi decât cele considerate clasice. Aşa se face că specialiştii vorbesc tot mai mult despre sorg ca fiind o alternativă la porumb – de altfel este supranumit „porumbul rezistent la secetă” – mai ales că se comportă foarte bine la secetă, producţiile sunt mari şi se poate cultiva chiar pe terenuri mai slabe.
Cât despre cerere, există interes mare atât din partea crescătorilor de animale, cât şi din partea fabricilor de biogaz, mai ales că în următorii ani urmează să intre în funcţiune mai multe astfel de unităţi, în special în partea de Vest a ţării. Unul dintre motivele acestei dezvoltări este şi directiva UE conform căreia energiile regenerabile trebuie să reprezinte 20% din consumul total de energie în 2020.
Se caută sorg pentru biogaz la Carei
Ioan Borbei, un fermier din judeţul Satu Mare, este un fel de ”pionier”, cum îi place să spună, în domeniu. A fost printre primii agricultori care au cultivat sorg în România, chiar dacă nu pe cont propriu, ci pentru Agromec Cămin, o localitate situată la câţiva kilometri de Carei (judeţul Satu-Mare). Acţionarii companiei au luat decizia de a cultiva sorg deoarece grupul din care face parte Agromec are planificată o investiţie într-o fabrică de biogaz.
Primele câmpuri au fost înfiinţate în 2011 – 200 ha de sorg pentru biogaz, suprafaţă mărită la 300 ha în 2012. Borbei spune că deşi a fost secetă, sorgul s-a comportat ”foarte bine”. Producţia la hectar a fost de circa 58 de tone de sorg siloz, cam cât se obţine şi la porumb. Chiar dacă fabrica de biogaz nu a fost dată încă în funcţiune, sorgul şi-a găsit întrebuinţare, existând cerere din partea crescătorilor de animale, povesteşte Borbei. Acesta spune că silozul din sorg este foarte bun pentru hrana animalelor, iar crescătorii trebuie să ia în calcul această variantă pentru viitor.
Principalele avantaje ale acestei plante sunt rezistenţa la secetă, producţiile mari, dar şi faptul că poate ”valorifica” mai bine terenurile slabe.
În ultima vreme, există un interes în creştere pentru sorg printre agricultorii din zona Carei, povesteşte Borbei, mai ales că urmează să intre în funcţiune două fabrici de biogaz în regiune.
În prezent, suprafeţele cultivate cu sorg (sorg pentru biogaz şi sorg pentru boabe, folosit pentru hrana animalelor- n.r. ) în România se ridică la peste 35.000 ha, faţă de câteva mii în 2010, potrivit estimărilor din piaţă.
Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.