Tun de aproape 8,5 milioane de euro la CNAS. DNA face dezvăluiri revoltătoare în dosarul instrumentat împotriva foștilor șefi ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Iar CNAS s-a constituit deja parte civilă, pentru a recupera suma de 8.395.490 euro de la cei inculpați în dosar.

Tun de aproape 8,5 milioane de euro la CNAS. Acuzații extrem de grave

Dosarul care priveşte o componentă a celui mai controversat proiect de informatizare derulat vreodată de statul român – implementarea sistemului de IT de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate – care a fost însoţit de suspiciuni de corupţie încă de la atribuirea sa în 1999 – a fost trimis în judecată de Direcţia Naţională Anticorupţie, inculpaţi în cauză fiind doi foşti preşedinţi ai CNAS, subsidiara gigantului american din IT Hewlett Packard (care în prezent are numele Enterprise services) pentru un prejudiciu care ar fi ajuns la 8 milioane de euro şi care ar fi fost provocat prin taxarea la un preţ mărit artificial a unor servicii executate de subcontractori în proiect.

DNA precizează că foştii şefi ai CNAS – mai exact Vasile Ciurchea şi Irinel Popescu – ar fi pretins şi primit mită de la HP de 525.000 de euro, respectiv de 170.000 de euro pentru a accepta majorarea costurilor pentru stat cu circa 8 mil. euro.

În formularea acuzaţiilor DNA precizează că se bazează pe recunoaşterea vinovăţiei a celui care ar fi dat mita – fostul şef al HP România din acea perioadă, care a semnat un acord de recunoaştere a vinovăţiei care îl scapă de executarea unei pedepse cu închisoarea.

Radu Enache, fostul șef al HP, nu a mai suportat presiunea

DNA nu precizează care e numele fostului şef al HP, însă este clar că este vorba de Radu Enache, cel care a condus HP România timp de 14 ani, până în iulie 2014, scrie zf.ro.

Contractul cu CNAS a fost câştigat în anul 1999 de compania americană Compaq, preluată ulterior de HP la nivel global, ceea ce a dus la trasferarea contractului către echipa condusă de Radu Enache.

Subcontractorii HP în acest proiect au fost Oracle şi Siveco. De altfel, după o serie de probleme de funcţionare semnificative ale sistemului în 2011, Radu Enache a ieşit să apere public proiectul, alături de Sorin Mîndruţescu – pe atunci şeful Oracle România, Irina Socol – pe atunci şef al Siveco şi Laurenţiu Duţă – pe atunci şef al CNAS.

De notat este că Duţă a fost condamnat anul trecut la închisoare cu executare pentru mită primită tot pentru sistemul de IT al CNAS.

Sorin Mîndruţescu a fost acuzat de DNA în 2019 că ar fi primit mită de aproape un milion de euro pentru a oferi condiţii de preţ avantajoase unor firme care concurau pentru contracte cu statul.

Irina Socol a fost condamnată la închisoare într-un dosar de evaziune fiscală legat tot de vânzarea de produse de IT, dar şi-a executat pedeapsa şi în prezent activează pe poziţia de consultant.

”Au abuzat de funcţia deţinută pentru a încheia, în mod nelegal, o serie de acte adiţionale”

Iată principalele date comunicate de DNA despre dosar:

”În cauza mediatizată prin comunicatele nr. 690/VIII/3 din 23 mai 2016 şi 132/VIII/3 din 15 februarie 2018, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a doi foşti preşedinţi ai Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS) şi a unei societăţi comerciale, pentru că cei doi ar fi abuzat de funcţia deţinută pentru a încheia, în mod nelegal, o serie de acte adiţionale ce ar fi permis atribuirea unor contracte supraevaluate, ceea ce ar fi produs un prejudiciu de peste 8 milioane de euro în dauna CNAS.

În schimb, cei doi ar fi primit sume de bani fie în folos propriu, fie pentru anumite societăţi comerciale.

Astfel, s-a dispus trimiterea în judecată a următorilor inculpaţi:

Inculpații trimiși în judecată

CIURCHEA VASILE, preşedinte al Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS) la data faptelor, respectiv februarie 2007 – ianuarie 2009, pentru infracţiunile de luare de mită şi abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată (2 acte materiale);

POPESCU IRINEL, preşedinte al Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS) la data faptelor, respectiv ianuarie – decembrie 2009, pentru infracţiunile de luare de mită şi abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată (2 acte materiale);

Societatea HP ROMÂNIA SRL, având denumirea nouă Enterprise Services România SRL, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată (4 acte materiale).

În aceeaşi cauză, procurorii au încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu un inculpat (Radu Enache – n. red.), la data faptelor în calitate de director general al HP România SRL, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată (4 acte materiale, corespunzător celor 4 acte adiţionale încheiate).

În rechizitoriul şi acordul de recunoaştere a vinovăţiei întocmite, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt:

Achiziții la preţuri supraevaluate

Între Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate (CNAS) şi HP România S.R.L. au fost încheiate, în perioada 2007-2009, patru acte adiţionale la un contract de informatizare a instituţiei, prin care au fost achiziţionate servicii de asistenţă tehnică şi instruire on-site pentru Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) şi pentru softul care asigură planificarea resurselor (ERP).

Achiziţiile s-ar fi făcut la preţuri supraevaluate, respectiv la valori de 804 euro/zi-om în cazul a două dintre actele adiţionale şi de 760 euro/zi-om, în cazul altor două acte adiţionale.

Actele adiţionale respective ar fi fost semnate, consecutiv, de preşedinţii CNAS, inculpatul CIURCHEA VASILE, la datele de 29.10.2007 şi 16.05.2008 şi inculpatul POPESCU IRINEL la datele de 06.08.2009 şi 18.11.2009, în afara vreunei proceduri de achiziţie conform legii şi fără ca serviciile achiziţionate să fi fost prevăzute în contractul iniţial.

În acest sens, directorul general al HP România, coinculpat trimis în judecată în baza acordului de recunoaştere a vinovăţiei, ar fi negociat cu preşedinţii CNAS încheierea celor patru acte adiţionale, aceştia din urmă acceptând ofertele supraevaluate şi nefundamentate făcute de HP România, deşi cunoşteau că, în realitate, serviciile ar fi fost executate de o altă societate (împreună cu subcontractanţii) la preţuri mult mai mici (cel mult 500 de euro/zi-om).

Majorare artificială a preţului serviciilor

Interpunerea societăţii HP România SRL ar fi dus la o majorare artificială a preţului serviciilor, ceea ce ar fi provocat un prejudiciu în dauna CNAS în cuantum de 8.395.490 euro, TVA inclus, şi obţinerea unui folos necuvenit de către HP în acelaşi cuantum.

În schimbul încheierii actelor adiţionale în condiţiile descrise, inculpaţii Ciurchea Vasile şi Popescu Irinel ar fi pretins, în calitate de preşedinţi ai CNAS, remiterea unor foloase necuvenite, sume care ulterior ar fi fost primite în conturile persoanelor indicate de cei doi inculpaţi.

Astfel:
– Ciurchea Vasile ar fi pretins de la reprezentanţii HP România SRL şi de la societatea subcontractantă, în perioada iulie 2007-martie 2008, suma de 60.000 de euro, precum şi să încheie contracte cu două societăţi comerciale; ulterior, societatea subcontractantă ar fi transferat, prin intermediul unui partener, suma de 60.000 de euro în contul indicat de Ciurchea Vasile (la data de 28.10.2008) şi, totodată, ar fi încheiat contracte cu cele două societăţi indicate de inculpat, în baza cărora ar fi făcut mai multe plăţi, respectiv 165.000 euro în conturile uneia dintre cele două societăţi (perioada martie 2008 – iulie 2008) şi 300.000 euro în contul celeilalte (perioada iunie – decembrie 2008).

– Popescu Irinel ar fi solicitat reprezentanţilor HP România şi societăţii subcontractante, în perioada ianuarie-august 2009, să încheie contracte cu două societăţi; ulterior, societatea subcontractantă ar fi încheiat contracte cu societăţile indicate, în baza cărora a făcut mai multe plăţi, respectiv echivalentul în lei a 100.000 de euro (ianuarie – martie 2010) către o societate şi echivalentul în lei a 70.000 de euro (în perioada ianuarie – martie 2010) către cea de a doua societate.

Acord de recunoaştere a vinovăţiei

Referitor la inculpatul care avea calitatea de director general al HP România, cu care procurorii anticorupţie au încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei, în prezenţa apărătorului ales, acesta a declarat expres că recunoaşte comiterea faptei reţinute în sarcina sa, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi este de acord cu felul şi cuantumul pedepsei aplicate, precum şi cu forma de executare a acesteia, respectiv aplicarea unei pedepse de 2 ani închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, termenul de încercare fiind de 4 ani.

În cauză CNAS s-a constituit parte civilă cu suma de 8.395.490 euro.

În cauză au fost puse sechestre asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor Ciurchea Vasile, Popescu Irinel şi societatea HP România (cu denumirea nouă de Enterprise Services Romania SRL).

Disjungerea cauzei

Societatea a depus suma de 8.395.490 euro la dispoziţia DNA în vederea recuperării prejudiciului, sumă pusă sub sechestru şi transferată în contul ANABI.

Cele două dosare de urmărire penală conţinând rechizitoriul, respectiv acordul de recunoaştere a vinovăţiei au fost trimise spre judecare la Tribunalul Bucureşti.

Cu privire la ceilalţi suspecţi angajaţi ai CNAS cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată, s-a dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului şi a acordului de recunoaştere a vinovăţiei la instanţă spre judecare, situaţie care nu poate să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.”