Căile de comunicații, pe cât de diverse, pe tot atât de necesare în prezent, reprezintă una dintre prioritățile majore ale statelor membre ale Uniunii Europene. România nu face excepție, dezvoltând sau îmbunătățind infrastructura liniilor de cale ferată, în special a celei din vestul țării. Segmentul Frontieră-Simeria, de pildă, parte componentă a axei TEN-T 22 Nürnberg – Praga – Viena – Budapesta – Curtici – Simeria – Brașov – București – Constanța, se regăsește în această perioadă în plină efervescență lucrativă, principalul reper al activităților fiind reprezentat de Tunelul Bătuta. Detalii concrete legate de acest proiect am obținut de la reprezentanții Astaldi: „Acest tunel este situat pe malul stâng al râului Mureș, are o lungime de 603 (de) metri, dintre care 586 de metri de tunel natural. Galeria prezintă două portaluri – la Simeria (10 metri) și Curtici (7 metri, tunel artificial) – și face parte din coridorul european pan IV – Rin – Dunăre”.
Tipuri de excavație
Tunelul Bătuta va adăposti o linie de cale ferată dublă. Amănunte privind stadiul fizic al lucrărilor am primit, în continuare, tot de la constructorii Astaldi: „Portalul Simeria, dimensionat la 10 metri + aproximativ 180 de metri în tunel natural, este deja căptușit în exterior (căptușeală primară), va urma instalarea radierelor (n.r. – un soi de fundație alcătuită dintr-un planșeu de beton armat care se întinde de obicei pe sub întreaga construcție) și a banchinelor (n.r. – grinzi din lemn montate pe sol pentru susținerea schelelor). Apoi, se va întreprinde hidroizolația și căptușeala interioară, finală, executată cu un cofraj mobil pe tronsoane de 12, 5 (de) metri. Ca tehnică de lucru s-a utilizat Noua Metodă Austriacă, NAMT în engleză”.
Cum se sapă în trupul pământului, cum se desfășoară, de fapt, aceste acțiuni de penetrare în subteran? „Se folosesc mai multe tipuri de excavație, conform metodei amintite, în funcție de tipul de material întâlnit pe parcurs. Să vă dau câteva exemple: Tip 1: secțiune integrală – se folosește torcret (n.r. – mortar alcătuit din ciment și nisip) în două straturi, plasă sudată (două rânduri) și cintre metalice (n.r. – cintră – cofraj sau construcție provizorie pe care se toarnă sau se susține o boltă sau un arc în construcție), acore, HEB -100, se avansează câte un metru și se excavează cu picon, ne-au explicat constructorii de la Astaldi”. Mai există și alt tip de săpătură? „Sigur. Tipul 2: secțiune integrală – se utilizează torcret (două straturi), plasă sudată (două rânduri) fără cintre și ancore. Asta înseamnă că, în urma clasificării geologice (RMR – rock mass ranking), terenul este mai bun. Se excavează, așadar, cu dinamită. Se avansează cu câte trei, patru metri”. Mai mult: „Există însă și Tipul 3: secțiune integrală – aici se foloseste torcret (două straturi), plasă sudată (două rânduri), cintre mai mari, HEB-200, și umbrele de micropiloți de cincisprezece metri. Tipul 3 se pretează de regulă unui teren mai slab”.
Bare din fibră de sticlă pentru susținere
Excavarea unui tunel cu o lungime de 603 metri nu este, fără îndoială, o muncă ușoară. Pericolul alunecărilor sau al prăbușirilor este cât se poate de palpabil. Doar măsurile de prevenire a acestor fenomene pot păstra intacte lucrările de excavare. „Către portalul Curtici, unde terenul este mai slab – ne-au mai dezvăluit reprezentanții firmei Astaldi -, se va excava cu picon, inițial doar pe jumătate de secțiune, și se vor utiliza bolte întoarse provizorii”.
Ce alte măsuri privind siguranța au mai fost adoptate? Răspunsul vine imediat: „Sunt prevăzute 24×2 (stânga și dreapta) de nișe destinate situațiilor de urgență, nișe pentru refugiu. Undeva la jumătatea tunelului, din cauza lipsei terenului de acoperire, pentru a evita eventuale prăbușiri ce-ar fi putut surveni în timpul excavației, s-au executat dinspre suprafață coloane cu jet-grouting care ulterior vor fi sparte, mai precis atunci când acțiunea de excavare va ajunge în zonă”. Și asta nu e totul: „În porțiunile cu teren mai slab, pentru a evita prăbușirea calotei, se vor monta bare din fibră de sticlă (VTR) pentru consolidarea frontului. Și acestea vor fi ulterior sparte, odată cu avansul excavației”.
603 metri măsoară, în lungime, Tunelul Bătuta, parte componentă a coridorului european pan IV – Rin – Dunăre
3 tipuri diferite de excavație, dictate de alcătuirea terenului, sunt utilizate în cadrul lucrărilor pentru Tunelul Bătuta
Tunelul Bătuta va adăposti o linie de cale ferată dublă, parte integrantă a axei TEN-T 22 Nürnberg – Praga – Viena – Budapesta – Curtici – Simeria – Brașov – București – Constanța
48 de nișe se regăsesc în incinta tunelului Bătuta. Toate urmează să deservească eventuale situații de urgență
