Turcia, care adoptă o poziţie tot mai intransigentă faţă de Siria, reflectează la crearea unei zone tampon la graniţa cu Siria pentru a proteja populaţia civilă, estimează specialişti citaţi de AFP.
Primul ministru turc a declarat luni că zilele şefului statului sirian, Bashar al-Assad, sunt numărate. "O să-ţi vină şi ţie ziua să pleci", a spus sec premierul turc Recep Tayip Erdogan referindu-se la preşedintele sirian, care altădată era unul dintre prietenii săi. Alăturându-se statelor occidentale, guvernul conservator-islamic de la Ankara s-a lansat într-o adevărată ofensivă verbală şi diplomatică împotriva Siriei, stat vecin şi fost aliat.
"Ne opunem oricărei iniţiative unilaterale cât şi unei intevrenţii străine care să grăbescă schimbarea regimului de la Damasc", a subliniat o sursă guvenamentală turcă pentru AFP, neexcluzând însă "măsuri suplimentare" pentru a proteja civilii în cazul în care autorităţile siriene vor comite ‘atrocităţi masive". Astfel, armata turcă ar putea să creeze o zonă tampon la frontiera dintre cele două ţări pentru a evita un aflux masiv de populaţie în cazul unei intervenţii a trupelor siriene în nordul ţării. Potrivit unei surse diplomatice turce, o asemenea zonă va fi ‘pur umanitară".
Damascul crede însă că această zonă va fi folosită ca bază de operaţiuni de către opozanţii săi. ‘Siria se teme că aceste zone vor fi transformate în buzunare de rezistenţă’ împotriva regimului, a declarat Robert Fisk, reporter al ziarului britanic The Independent, după o vizită în Siria.
Turcia adăposteşte în provincia Hatay (din sud), aflată la graniţa cu Siria, circa 7.000 de opozanţi ai preşedintelui al-Assad care au fugit din ţara lor. Printre aceştia se află şi Riad al-Assad, un colonel în armata siriană aflat la comanda unui grup de dezertori care au alcătuit ‘Armata siriană liberă’ ce lansează atacuri armate pe teritoriul sirian. Oficial, Ankara s-a distanţat de această mişcare, dar a recunoscut în schimb că adăposteşte Consiliul Naţional sirian (CNS) ce reuneşte o bună parte din opoziţia siriană.
Un aflux de refugiaţi şi un război civil la graniţă îngrijorează autorităţile de la Ankara, după cum a precizat chiar ministrul turc al afacerilor externe, Ahmet Davutoglu.
Anumiţi comentatori critică politica războinică a Turciei. Astfel, analistul militar turc, Armagan Kuloglu, acuză ţara sa că provoacă Damascul să joace ‘cartea kurdă’, Siria urmând să acorde libertate totală de acţiune rebelilor kurzi din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) care în ultimele luni şi-a intensificat acţiunile armate în sud-estul Turciei.
La fel ca şi Turcia, Irakul şi Iranul, Siria adăposteşte la rândul ei o minoritate kurdă. În anul 1988, Turcia a ameninţat Siria cu declanşarea unui război în cazul în care ar fi continuat să-i acorde azil politic şefului PKK, Abdullah Ocalan. Pentru a detensiona relaţiile cu Ankara, Damascul l-a expulzat pe acesta, el fiind arestat de autorităţile turce un an mai târziu şi condamnat la moarte, pedeapsă ulterior comutată la închisoare pe viaţă.
SURSA: Agerpres