A fost prezentat noul cabinet. Fără îndoială că unul dintre numele care a atras cel mai mult atenţia a fost cel al fostului şef al MIT (Organizaţia Naţională de Informaţii a Turciei-n.trad.). Hakan Fidan a fost numit în fruntea Ministerului de Externe.

Dacă ne gândim că Fidan, care după 101 ani, după İsmet İnönü, este primul ministru de externe cu rădăcini militare şi care în vechea funcţie a promovat „diplomaţia informaţiilor secrete”, numirea lui este cât se poate de firească, scrie Fulya Soybaş într-un material de opinie pentru HÜRRIYET. 

Însă reţelele de socializare nu sunt de aceeaşi părere! Am citit comentarii în care se exprimă uimirea că nu a fost numit în funcţia de ministru de interne şi unele în care numirea lui este considerată „cea mai interesantă numire din cabinet.” Bine, dar Hakan Fidan este numele potrivit pentru această funcţie? Care vor fi principalele dosare aflate în atenţie?

Nu are probleme legate de experienţă

L-am căutat pe generalul İsmail Hakkı Pekin, fostul şef al serviciului secret al Statului Major, care îl cunoaşte îndeaproape pe Hakan Fidan. Îşi începe declaraţia spunând „Este un nume foarte potrivit pentru această funcţie” şi continuă: „Ieri am citit despre vizita şefului CIA în China. Agenţii secreţi sunt cei care pun temelia relaţiilor externe. Deci, nu este posibilă soluţionarea problemelor externe prin ‘relaţii’ sau ‘militar’.

Din acest punct de vedere, fără îndoială, noua funcţie a lui Hakan Fidan este potrivită. 13 ani la MIT, iar înainte la TIKA (Agenția Turcă de Cooperare și Coordonare-n.trad.)… Nu are nici cea mai mică problemă în ceea ce priveşte experienţa.”

Pekin a atras atenţia şi asupra şefilor de stat care au venit din cele patru colţuri ale lumii pentru a participa la ceremonia de învestire a preşedintelui Erdoğan: „Adică problemele care se află în atenţia lui: războiul dintre Rusia şi Ucraina, acordul dintre Armenia şi Azerbaidjan, problema Libiei care trebuie soluţionată cu Egiptul şi Rusia şi bineînţeles, problema Siriei.

De altfel, el este participant la discuţii încă de la început, cunoaşte aceste probleme. La aceste probleme adăugaţi şi lupta împotriva terorismului. Nu am putut întrerupe sprijinul pe care îl primesc organizaţiile teroriste din exterior, iar pentru blocarea acestui sprijin rolul lui Fidan este important.”

A jucat un rol activ în „diplomaţia informaţiilor secrete”

Dr. doc. Enes Bayraklı, şeful secţiei Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Universiăţii turco-germane, atrage atenţia asupra carierei îndelungate a lui Fidan în domeniul securităţii şi diplomaţiei: „Domnul ministru are un doctorat în domeniul ştiintelor politice, având şi articole publicate în acest domeniu.

Atât din punct de vedere teoretic, cât şi practic are o vastă experienţă în domeniile relaţiilor internaţionale, diplomaţiei şi securităţii. Între 2003 şi 2007 a condus Agenţia turcă de Cooperare şi Coordonare, a coordonat ajutoarele umanitare şi tehnice ale Turciei din afara ţării, are legătură directă cu politica externă.

În timpul lui Hakan Fidan, Turcia a obţinut calitatea de ţară care acordă ajutoare sub egida OECD. De asemenea, a deţinut funcţia de subsecretar de stat reponsabil cu relaţiile externe în cadrul guvernului şi a fost membru în Consiliul de conducere al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, pe lângă cei 13 ani în MIT. Pe lângă securitate, una dintre ramurile importante ale serviciilor secrete este ‘diplomaţia informaţiilor secrete’.

Cât timp s-a aflat în fruntea MIT a jucat un rol important prin canalul „diplomaţiei informaţiilor secrete” în dosare importante ale politicii externe turce precum Siria, Libia, Irak, Iran, Rusia, Fidan este un nume cu experienţă. Luând în considerare această experienţă şi din funcţia de ministru de externe va avea o contribuţie însemnată la soluţionarea problemelor.”

Problemele aflate în atenţie

Bine, dar care sunt principalele probleme aflate în atenţie? Dr. doc. Enes Bayraklı, care aminteşte că în ultimii 20 de ani Turcia s-a transformat într-o putere regională cu influenţă la nivel global, declară că prima problemă este cea legată de Siria: „Siria; o problemă în care sunt activi numeroşi actori.

În mare măsură, confruntările militare s-au încheiat. Această problemă trebuie soluţionată la masa negocierilor prin măiestrie diplomatică. A doua problemă; războiul dintre Rusia şi Ucraina şi efectele lui asupra Turciei. Şi aici este importantă continuarea rolului jucat de Turcia. Şi problema Mediterana de Est-Egee este una dintre problemele principale ale politicii externe turce. Iar în relaţiile cu NATO şi Uniunea Europeană se întrevăd noi oportunităţi pentru Turcia.

Înţelegem acest lucru din declaraţiile pozitive ale liderilor lumii, declaraţii susţinute după alegeri. După părerea mea, intrăm într-o perioadă în care autonomia strategică a politicii externe turce va continua şi se va consolida.”

Numirea cea mai „strategică”

Specialistul în securitate şi terorism, colonelul în retragere Coşkun Başbuğ consideră că pentru numirile făcute în noul cabinet a lucrat „o minte strategică”. Iar în ceea ce priveşte numirea lui Fidan la Ministerul de Externe spune că, în special, a contat „experienţa”. „Dacă vreţi să aveţi succes într-o poziţie în care interlocutorii voştri sunt ţările străine, atunci se aşteaptă să deţineţi informaţii profunde în domeniul serviciilor secrete.

Pentru că, Ministerul de Externe seamănă cu un joc de şah critic. Dacă informaţiile secrete sunt bune, atunci şi mutările sunt puternice. La TIKA domnul Fidan şi-a făcut ucenicia, iar la MIT s-a perfecţionat, nu toată lumea are această şansă. Deci această numire s-a făcut într-un mod inteligent şi este cea mai ‘strategică’ numire dintre toate celelalte.

Va ajuta la consolidarea poziţiei Turciei. Pentru că înzestrarea din punct de vedere al informaţiilor secrete este una ridicată, şansele ca domnul Fidan să greşească sunt aproape de zero”, spune Başbuğ.

Un nume foarte potrivit

Abdullah Ağar, cadru didactic la Universitatea Bahçeşehir, specialist în securitate şi terorism, spune că termenul de „Diplomaţie a informaţiilor secrete” a intrat în literatură în perioada în care Hakan Fidan se afla la conducerea MIT: „Chiar dacă agenda îi era plină, s-a străduit şi a reuşit să organizeze o întâlnire între directorul CIA, William Burns, şi şeful Serviciului de Informaţii din Rusia, Serghei Narîşkin, la Istanbul, pentru discuţii pe teme nucleare şi i-a convins să semneze un acord.

A reuşit eliberarea unui agent umanitar italian prizonier în Somalia. Şi mai sunt multe astfel de acţiuni… De fapt, există două instituţii strategice care acţionează pe axa informaţiilor şi raţionamentului; una este Ministerul de Externe, iar cealaltă este MIT. Dacă privim din acest punct de vedere, aducerea lui Hakan Fidan în această funcţie este foarte potrivită.”

Problemele „cheie”

Cum se va configura politica externă turcă de acum? Ağar consideră că una dintre cele mai importante capitole este războiul dintre Ucraina şi Rusia şi explică: „Din punctul de vedere al  geopoliticii lumii acest război este o fractură extrem de importantă. Turcia a adoptat strategia „neutralitate activă şi politica echilibrului”.

Continuarea acestei politici şi a acestei strategii şi faptul că Turcia poate deschide calea păcii între părţi sunt importante atât din punctul de vedere al întregii lumi, cât şi al viitorului Turciei. Iar rolul lui Fidan iese în evidenţă într-un asemenea punct „cheie”. Sper că va reuşi.

Pe de altă parte, prima convorbire telefonică a purtat-o cu omologul său azer. Şi acolo trebuie semnat un „armistiţiu”, sunt unele graniţe care trebuie trasate. Iar Rusia şi China se străduiesc să nu aibă altcineva iniţiativa, dar Caucazul este terenul nostru. Pe de altă parte, situaţia în Balcani se tensionează. Turciei îi vor reveni roluri foarte importante.”