Ministerul turc de Externe a afirmat într-un comunicat: „Busola strategică pentru Estul Mediteranei și referirea la țara noastră par să fi fost coordonate de doi membri UE care au pretenții maximale pentru frontierele lor maritime, în detrimentul și cu negarea insistentă a drepturilor Turciei și ale ciprioților turci”. Ministerul turc de Externe se referă, desigur, – fără a le numi – la Grecia și Cipru, transmite I Efimerida.

Capitolul despre Mediterana de Est „contravine în totalitate dreptului internațional, practicii internaționale și chiar legislației UE și, prin urmare, este deconectat de realitate”. Și „deoarece planul eșuează în a ne duce spre direcția corectă, nu poate funcționa ca o busolă și nu poate fi caracterizat drept strategic” se mai spune în comunicat.

„Uniunea Europeană devine astfel parte a problemei în loc de parte a soluției în estul Mediteranei” și ”este trist că UE pierde adevărul și realitatea și privește o țară candidată și un aliat NATO dintr-o perspectivă atât de superficială”.

Răspunsul UE către Ankara

„Turcia este o țară importantă pentru UE și vom încerca să avem cea mai bună relație posibilă, dar în același timp știm că există provocări în regiune, de aceea sunt menționate în busola strategică”, a declarat un înalt oficial european pentru Athens-Macedonian News Agency, întrebat despre reacția Ankarei la paragraful referitor la Mediterana de Est.

Același oficial a mai spus că „am încercat să găsim ceva ce este apropiat, un limbaj deja convenit la Summituri sau la Consiliile de Miniștri. Ceea ce se menționează la paragraful referitor la Mediterana de Est este ceva ce a fost deja spus de Consiliu în ultimele luni și în ultimii ani”.

Oficialul a mai subliniat că „este foarte important să menținem o relație puternică cu Turcia, care este o țară foarte importantă pentru noi, și să încercăm să avem o relație constructivă, cât mai bună cu această țară. Dar în același timp știm că există provocări în regiune și de aceea sunt menționate în Busolă”.

Erdogan către UE: Începeți negocierile departe de interese viciate

Totodată, Recep Tayyip Erdogan, într-o declarație de astăzi, a cerut UE să „deschidă capitolele de negociere cu Turcia” și să înceapă cât mai curând discuțiile cu privire la Uniunea Vamală, „fără a se lăsa pradă unor interese viciate”, potrivit agenției Anadolu.

Erdoğan a cerut Uniunii Europene să reia discuţiile de aderare cu Ankara, în ajunul Summitului de la Bruxelles, care va fi dedicat invadării Ucrainei de către Rusia.

„Ne așteptăm ca UE să deschidă rapid capitolele negocierilor de aderare și să înceapă negocierile privind uniunea vamală, fără a ceda calculelor cinice”, a spus Erdoğan după întâlnirea cu premierul olandez Mark Rutte la Ankara.

Declarațiile președintelui turc vin într-un moment în care războiul din Ucraina permite Ankarei să revină pe scena internațională prin inițiativa de mediere pe care și-a asumat-o.

Negocierile pentru o posibilă aderare a Turciei la UE au început în 2005, dar au stagnat în ultimii ani din cauza tensiunilor dintre Bruxelles și Ankara pe mai multe fronturi. La sfârșitul anului 2020, Comisia Europeană estima că șansele de aderare ale Turciei erau „în impas” din cauza deciziilor luate de conducerea turcă în contradicție cu valorile UE. „Turcia a continuat să se distanțeze de UE, înregistrând un regres grav în domeniile statului de drept și respectării drepturilor fundamentale”, a spus Comisia Europeană într-un raport.

Turcia, aliată a Ucrainei și membră a NATO, încearcă de la începutul crizei să medieze între Moscova și Kiev. Ankara a refuzat însă să aplice sancțiunile impuse de Occident Rusiei.

Ce prevederi din Busola Strategică au deranjat Ankara?

În „Busola strategică” se face referire clară la acțiunile provocatoare turcești, care sunt condamnate de partenerii Greciei din Uniunea Europeană.

Textul conține mai multe referiri importante la Turcia și o trimitere clară la principiile fundamentale care guvernează politica externă a Greciei și care ar trebui să guverneze relațiile dintre state în general, cum ar fi necesitatea respectării depline a suveranității, a integrității teritoriale și a independenței în cadrul granițelor recunoscute internațional, precum și promovarea unui multilateralism eficient și a ordinii internaționale bazate pe normele dreptului internațional și, în special, ale dreptului internațional al mării.

În același timp, textul subliniază disponibilitatea și determinarea statelor membre pentru asistență reciprocă în cazul unui atac de către terți (articolul 42.7 din Tratatul privind Uniunea Europeană).

Textul cuprinde, de asemenea, referiri la pericolele generate de contestarea tot mai puternică a zonelor maritime, a platoului continental și de atitudinea din ce în ce mai agresivă în spațiul aerian, subliniind importanța protejării patrimoniului cultural și necesitatea ca partenerii UE să se alinieze la deciziile UE în probleme de politcă externă și de apărare comună.