În condiţiile creşterii presiunilor asupra băncilor pentru a-şi majora capitalul, viitoare vânzări de active ar putea afecta creditarea către pieţele emergente şi ar putea reduce ritmul lor de creştere, susţine WSJ.

Băncile din Uniunea Europeană trebuie să-şi majoreze capitalul cu 106 miliarde de euro până la sfârşitul lui iunie 2012, într-o încercare de a restabili încrederea investitorilor într-un sector afectat de criza datoriilor din zona euro, a anunţat Autoritatea Bancară Europeană (EBA).

Se speră că această recapitalizare va ajuta băncile să se protejeze de pierderile cauzate de o eventuală intrare în incapacitate de plată şi va proteja economiile mai mari, cum ar fi Italia şi Spania, de turbulenţele de pe pieţele financiare.
BNR spune că bancile locale nu vor fi afectate de cerinţele de capitalizare
Pe de altă parte, Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, declara recent că din partea României s-a făcut lobby la Comisia Europeană pentru ca îndeplinirea cerinţelor de capitalizare de către băncile mari din Europa să nu se facă prin lichidări de active ale subsidiarelor acestora din ţările emergente.

Analiştii de la Nomura Securities susţin că un alt mod prin care băncile îşi pot majora capitalul îl reprezintă vânzarea de active, de până la 1.000 miliarde de euro, ceea ce ‘oferă un sens presiunii extinse cu care se confruntă băncile în privinţa renunţării la active’.
Băncile încearcă să evite vânzările de active

Până acum, băncile încearcă să evite astfel de vânzări agresive de active, deşi cele mai multe rămân reticente la a-şi majora capitalul în cel mai direct mod: prin emiterea de acţiuni. De exemplu, a doua bancă din Franţa, Societe Generale, a anunţat marţi că nu va distribui dividende pentru exerciţiul financiar 2011 şi va reduce bonusurile pentru a îndeplini noile cerinţe privind capitalul, în contextul în care profitul net a scăzut semnificativ în trimestrul al treilea, afectat de reducerea valorii obligaţiunilor elene.

În condiţiile în care trei sferturi din industria bancară est europeană este controlată de bănci occidentale, presiunile la care sunt supuse acestea acasă pentru a-şi majora capitalul de bază a dat naştere la îngrijorări că ar putea diminua sprijinul pentru diviziile lor din Europa de Est.

Dar reticenţa în emiterea de acţiuni, care va duce la o micşorare a cotei actualilor acţionari, face vânzarea de active mai probabilă. Şi în timp ce holdingurile din zona euro iau în considerare volumul acestor active bancare, ele ar putea în primă fază să-şi reducă activele deţinute peste hotare. După Statele Unite şi Marea Britanie, cea mai semnificativă cotă de active ale băncilor din zona euro – aproximativ 1.000 miliarde de euro – sunt în Europa de Est, conform datelor Nomura. Expunerea Ungariei este cea mai mare din regiune, cu împrumuturi deţinute de băncile europene care se ridică la aproximativ 37% din PIB.
Perspectiva retragerii de capital ar lovi regiunea

Acesta este adevăratul motiv de îngrijorare: orice lovitură la adresa acestor pieţe, a căror creştere a fost alimentată de redresarea economiei mondiale, doar va înrăutăţi perspectiva asupra Europei şi capacitatea sa de a-şi reduce datoria. Nu este deloc de mirare că investitorii şi-au pierdut apetitul pentru activele din Europa, se arată în ‘Wall Street Journal’.

Europa de Est s-ar putea confrunta cu o diminuare a creditului pe măsură ce băncile din Europa Occidentală afectate de criza datoriilor din zona euro vor retrage lichidităţi din Est, a avertizat luni directorul general al FMI, Christine Lagarde.

‘De data aceasta băncile mamă, care au avut un rol crucial în menţinerea pe linia de plutire a economiilor din fostul bloc comunist, nu vor mai fi neapărat aici pentru a susţine creşterea şi sănătatea acestor state. Problema lichidităţii disponibile ar putea să revină pe măsură ce vedem cum unele din băncile vestice îşi retrag sau şi reduc activităţile şi expunerea’, a declarat Christine Lagarde