Turcia ar putea deveni partenerul României în proiectele de exploatare a gazelor din Marea Neagră, odată cu descoperirea uriaşă de gaze din apele turceşti, a declarat, luni, pentru Agerpres, Daniel Apostol, director de relaţii externe al Federaţiei Patronale de Petrol şi Gaze din România (FPPG).

Vineri, Turcia a anunţat descoperirea unor zăcăminte evaluate la 320 de miliarde de metri cubi de gaze în Marea Neagră, în apropierea perimetrului Neptun Deep din apele teritoriale româneşti.

„Descoperirea realizată de Turcia se înscrie în efortul statelor riverane Mării Negre – altele decât Federaţia Rusă (şi mă refer aici la Turcia, România, Bulgaria, Ucraina şi Georgia) – de a scăpa de sub hegemonia energetică rusească. Dintr-un importator net, Turcia s-ar transforma într-un producător semnificativ şi exportator de gaze naturale. Dar, potrivit experţilor, acest lucru nu se va întâmpla mai curând de minimum cinci ani. Turcia ar putea atrage în exploatarea acestor noi zăcăminte jucători majori la nivel global, aşa cum îşi dorea România să o facă cu perimetrele deţinute la Marea Neagră”, spune Apostol.

Potrivit acestuia, am putea asista astfel la intrarea prin Bosfor a unor mari producători mondiali, dacă Turcia nu va alege cumva o cale naţionalistă şi nu va încerca să exploateze cu resurse proprii de producţie.

„Problema la ora asta este să aflăm cât din descoperirea anunţată înseamnă se va putea transforma în producţie efectivă. Iar pieţele internaţionale de energie vor dori să afle ce volum de producţie anuală ar putea intra în circuitul global al energiei şi la ce preţuri. Dar din cauza pandemiei, piaţa globală a ţiţeiului şi gazelor naturale traversează cea mai mare criză din ultimii 100 de ani, cu minime istorice la volumul cererii şi la preţuri şi cu interes şi mai scăzut în investiţii în noi producţii”, a arătat oficialul federaţiei de gaze.

România ar putea câștiga 20 de miliarde de dolari din extracția gazelor

Apostol a amintit că, potrivit unui studiu prezentat de FPPG realizat de Deloitte, România ar putea câştiga în următoarea decadă peste 20 de miliarde de dolari din extracţia gazelor naturale din Marea Neagră şi şi-ar asigura independenţa energetică.

„Din păcate, atitudinile populiste din Parlamentul României au dat naştere unui cadru legislativ care nu a încurajat prezenţa investitorilor strategici la Marea Neagră. Se accentuează din ce în ce mai mult riscul să „pierdem trenul” şi să nu mai găsim momentul oportun al exploatării zăcămintelor descoperite în subsolul marin, cu atât mai mult cu cât pandemia a agravat criza sectorului petrol şi gaze şi a alungat investitorii din multe zone cu grade mari de incertitudine. Iar zăcămintele descoperite de turci sunt foarte aproape de o zonă în care graniţele maritime ale Bulgariei şi României converg şi sunt nu departe de blocul Neptun al României, cel mai mare zăcământ de gaze din Marea Neagră descoperit în urmă cu opt ani de Petrom şi Exxon”, a completat Apostol.

Astfel că descoperirea turcilor poate fi o ameninţare economică, în condiţiile în care astfel competiţia în producţia de gaze naturale într-un areal vecin nouă, dar în acelaşi timp poate fi şi o oportunitate: dezvoltarea de unităţi de extracţie din zăcăminte de adâncime poate conduce la dezvoltarea unei infrastructuri de transport corespunzător volumelor extrase.

Pe de altă parte, o prezenţă activă a Turciei în proximitatea zăcămintelor româneşti ar putea face din această ţară riverană Mării Negre un partener posibil în realizarea proiectelor româneşti, un partener care deţine şi cheia de intrare şi ieşire către platformele marine, susţine expertul.

În opinia sa, este prematur de spus dacă descoperirea din Turcia reduce şansele de realizare a proiectului Neptun, în momentul în care nu se ştie cum anume va proceda Turcia în urmă descoperirii de la Marea Neagră.

„Cum am arătat anterior, poate fi şi o ameninţare dar şi o oportunitate. Deocamdată, şansele de realizare a proiectului Neptun Deep depind de cota de populism şi de nuanţa de înţelepciune a deciziilor de la Bucureşti”, a adăugat Apostol.

Turcia și-ar putea întări poziția strategică în Marea Neagră

Pentru Turcia, aceasta este o şansă uriaşă de a deveni exportator în regiune, scăpând de dependenţa de Rusia.

„Pentru Turcia, intrarea în rândul producătorilor şi exportatorilor de energie poate fi o mare oportunitate de dezvoltare economică. În primul rând, Turcia va putea reduce semnificativ volumul importurilor de gaze naturale, salvând astfel valută forţe ce poate fi alocată altor direcţii de dezvoltare. Sigur, de la descoperire până la exploatare mai este cale lungă, dar dacă aceste rezerve de gaze naturale vor intra în circuitul comercial, Turcia poate scăpa de dependenţa de importurile de energie din Rusia, Iran, Irak, Azerbaidjan, Qatar şi chiar din SUA. Experţii sunt de părere că astfel Turcia ar economisi circa 40 de miliarde de dolari anual, ar reduce semnificativ deficitul de cont curent şi ar întări moneda naţională, lira turcească. Importurile de energie sunt cea mai importantă componentă a deficitului cronic de cont curent, la rândul său sursă masivă pentru pentru instabilitatea financiară a ţării”, a continuat reprezentantul Federaţiei Patronale de Petrol şi Gaze.

Turcia s-ar transforma astfel dintr-un consumator net de energie la Marea Neagră, într-un producător şi exportator de energie, întărindu-şi astfel poziţia strategică pe care, cel puţin geografic, o ocupă la porţile Mării Negre.

„Pe de altă parte, din perspectivă geo-strategică, exploatarea zăcămintelor de gaze naturale descoperite la Marea Neagră va întări şi mai mult doctrina „patria albastră”, lansată ca teorie în urmă cu peste 10 ani de contraamiralul turc Cem Gurdeniz şi readusă pe tapet de către preşedintele Erdogan, o doctrină care încurajează Ankara să-şi impună suveranitatea pe o suprafaţă de peste 462.000 km pătraţi în Marea Neagră, Egeea şi Mediterana”, a adăugat Apostol.

În acest peisaj, Federaţia Rusă ar pierde din relevanţă, iar Turcia ar deveni un „rival”, un producător semnificativ de gaze naturale la Marea Neagră, care nu ar mai apela la importurile ruseşti. Alături de Rusia,perdanţi vor fi ceilalţi furnizori internaţionali de gaz natural din zonă, al căror loc va fi diminuat de către noul jucător astfel apărut.

„Dar, în contextul căderii masive a cererii globale, în contextul unor stocuri semnificative de gaze naturale şi al preţurilor scăzute, o demarare a producţiei turce de gaze naturale la Marea Neagră poate însemna şi o scădere a relevanţei investiţiilor viitoare în acelaşi areal. România, cu cât întârzie mai mult demararea producţiei de gaze din apele adânci ale Mării Negre, cu atât mai mult are de pierdut. Independenţa energetică şi influenţa regională sunt un câştig major pentru oricine începe producţia la Marea Neagră”, a conchis responsabilul federaţiei.

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunţat vineri că ţara a descoperit cele mai mari depozite de gaze naturale din istoria sa, un câmp din Marea Neagră care ar conţine 320 de miliarde metri cubi de gaze naturale, adăugând că există o posibilitate ridicată să fie descoperite şi alte resurse în aceeaşi zonă, transmite Reuters.

Perimetrul Tuna-1 este amplasat aproximativ 150 de kilometri de coasta Turciei, la intersecţia dintre frontierele maritime ale Bulgariei şi României cu apele teritoriale ale Turciei şi aproape de blocul Neptun din România, cea mai mare descoperire de gaze din Marea Neagră din ultimele decenii.

În perimetrul Neptun, ExxonMobil şi OMV Petrom au descoperit zăcăminte de gaze evaluate la 42-84 de miliarde de metri cubi, însă companiile nu au luat încă decizia finală de investiţie.