În timp ce alte țări au ajuns să aibă orașe suprasaturate de turiști, motiv pentru care adoptă taxe și limitări tot mai stricte, România se luptă să-i atragă. Atât pe cei din țară, cât și de peste hotare. Eforturile par să dea roade. În 2022, sosirile înregistrate în unitățile de cazare din țara noastră ajunseseră la 11,3 milioane de persoane. În creștere cu aproape 22% față de anul anterior. Potrivit datelor INS, 86% dintre acestea aparțineau turiștilor români. Cei străini (restul de 14%) însumaseră 1,57 de milioane, aproape dublu față de 2021.
În 2023, creșterea a continuat aproape în același ritm (peste 20%), ajungându-se la 13,6 milioane de sosiri. Dintre aceștia, 85% erau conaționali. Iar 15% – vizitatorii de peste hotare, care depășiseră pragul de 2 milioane.
Anul trecut, conform datelor INS pe primele 10 luni, numărul sosirilor înregistrase 12,3 milioane de persoane. Cu 4,4% mai mult față de perioada similară din 2023. Dintre acestea 83,3% aparțineau românilor, iar 16,7% – turiștilor străini.
„În mod cert, anii grei ai pandemiei au fost deja dați uitării. Și am avut din nou un an de creșteri, mai ales în anumite segmente, precum turismul de wellness. Românii au început să exploreze mai mult destinațiile interne, susținuți de vouchere de vacanță și de o ofertă turistică diversificată. Suntem un popor primitor, avem munte, mare, deltă, avem preparate culinare delicioase. Și, ca urmare, industria ospitalității este în creștere”, susține Oana Voicu, președintele Patronatului HoReCa Dambovița si membru al Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR).
Care au fost destinațiile preferate
În topul celor mai vizitate zone de anul trecut, marile orașe din țară s-au menținut pe primul loc.
Clasamentul pare însă să începe să se modifice. Capitala a fost lider în 2022, cu 1,5 milioane de turiști, și anul următor, cu 1,8 milioane. În 2024 însă, până la începutul lui noiembrie, adunase 1,6 milioane. Și se situa după Constanța, care ajunsese la 1,7 milioane.
Pe final de an, Bucureștiul și-a recăpătat poziția de lider. Dar trebuie remarcat că, în primele zece luni din 2024, Constanța reușise să adune mai multe sosiri decât în tot anul 2023 (1,5 milioane). Tendință vizibilă și în urmă cu doi ani, când ajunsese la 1,2 milioane de turiști.
Pe locul trei, în creștere și el, vine Brașovul, cu 1,1 milioane în 2022, 1,5 în urmă cu doi ani și 1,25 în primele zece luni din 2024. Și în acest caz finalul de an a adus o creștere substanțială, mai ales în decembrie.
În context, anul trecut, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) și-a pus în plan să crească investițiile în dezvoltarea domeniilor schiabile. O inițiativă lăudabilă. Dar care vine în condițiile în care schimbările climatice se fac tot mai simțite și în România. Însă ministerul mai are în vizor și turismul balnear, precum și eco-turismul.
„Turiștii străini descoperă din ce în ce mai mult frumusețea locurilor noastre. Și ne uităm cu speranță la procentele semnificative ale acestora în gradul total de ocupare. Am avut noroc și cu promovarea adusă de regele Charles III, și cu videoclipurile lui Charlie Ottley, de exemplu. Dar si cu experiențele celor care au fost prin țară și apoi, la întoarcere, fie în Anglia, Polonia sau Germania, povestesc frumos de noi”, explică Oana Voicu.
De unde vin străinii
Vizitatorii de peste hotare reprezintă un capital pe care turismul românesc se chinuie de mai mulți ani să îl valorifice. În toamna lui 2023, MEAT a lansat o campanie de promovare a imaginii turistice a țării noastre în Franța. Anul trecut, o alta similară a avut loc în Italia. Și pare să fi dat rezultate.
Statisticile INS arată că, în 2022, cei mai mulți străini au venit din Germania (173.500 de persoane), Israel (150.500) și Italia (122.800). În 2023, Germania a rămas pe prima poziție (cu 218 mii de persoane). Dar Italia, cu un plus de 50 de mii de vizitatori, a depășit Israelul. În primele 10 luni de anul trecut clasamentul se păstra identic. Însă italienii veniți în țara noastră ajunseseră deja la 175,5 mii de persoane.
Conform Strategiei naționale pentru turism, publicate anul trecut de MEAT, planurile în ceea ce privește turiștii străini sunt ambițioase. Se dorește ca, „până în 2035, România va fi o destinație turistică bine cunoscută, de înaltă calitate, disponibilă pe parcursul întregului an”. Există și obiective concrete pentru turismul autohton. Cum ar fi ca, anul acesta, România să atragă 2,8 milioane de străini.
„Ca orice strategie, aceasta este ambalată foarte frumos. Dar conținutul poate rămâne neconsumat. Așa am pățit și în trecut, pentru că strategiile sunt obligatorii a fi elaborate, dar opțional a fi îndeplinite. Și ca să înțelegem mai simplu, vin cu un exemplu: În 2003, ministrul Turismului de atunci, Dan Matei Agathon, a venit cu proiectul «Superschi în Carpați», aprobat prin Legea 526. Prima etapă era cea legată de conectarea prin pârtii de schi a stațiunilor Sinaia, Bușteni, Azuga, Predeal, Râșnov, Peștera-Padina. Un fel de Sellaronda din Italia la noi în Bucegi. Sunt, iată, peste 20 de ani și nimic nu a devenit realitate”, precizează președintele Patronatului HoReCa Dâmbovița
Cum va fi 2025 pentru turismul românesc
Dacă ne raportăm strict la cifre, turismul autohton se menține pe plus. Chiar dacă ritmul de creștere s-a redus în 2024. Dar, pentru a avea o imagine corectă, trebuie să ținem cont și de câți români au preferat destinațiile externe. 17,2 milioane au ieșit din țară în 2022 (+48,3% față de 2021), 19,4 milioane în 2023 (+12,6%) și aproape 14 milioane în primele 10 luni ale anului trecut. Nu toți au fost turiști plecați în vacanțe, dar creșterea este vizibilă.
Cu toate acestea, turismul intern rezistă, consideră reprezentantul FPIOR, care consideră că românii „redescoperă” România. „Aceștia au însă nevoie de un mic ingredient: un raport corect servicii/cost. Din acest punct de vedere, sunt optimistă. Au început investiții serioase în turism. Apar hoteluri de 4 si 5 stele în toată țara, nu numai în marile centre urbane în care lanțurile internaționale au monopol. Noile hoteluri vin cu un bagaj de servicii deosebite, astfel încât comparația cu Turcia sau Grecia începe chiar să fie în favoarea noastră”, susține Oana Voicu.
Nu este însă singurul semn bun. În opinia reprezentantului industriei HoReCa, antreprenorul român a început să înțeleagă faptul că „amortizarea” investiției nu se poate face într-un sezon de vară. „Și că mai bine ai un oaspete fericit după o notă de plată onestă, decât unul supărat după o notă de plată uriașă. Primul o să revină cu alți 10 prieteni. Al doilea este pierdut definitiv. Și vei mai pierde alți cinci care ar fi venit în locație”, concluzionează aceasta.
Nu este totul roz în turismul autohton. Lipsa personalului calificat, precum și costurile în creștere, care pun presiune pe operatorii din HoReCa, sunt probleme ce se mențin de la un an la altul. Prin urmare, 2025 nu va duce lipsă de provocări. Dar nici de oportunități.
