Reprezentanţii companiilor care practică rafting în România au arătat joi, la o masă rotundă cu tema "Turism şi adrenalină pe râurile din România", că depind de programul de uzinare al unui baraj, deoarece râurile nu au un debit suficient pentru practicarea acestui sport, care nu se poate organiza decât atunci când există un debit mai mare eliberat de la acele baraje.

"Informaţiile referitoare la debitul apei le aflăm de la Hidroelectrica doar cu o zi înainte. Explicaţi-mi cum să explic eu clienţilor că mâine nu mai facem rafting, că ne pare rău, noi am vrea, ne-ar face mare plăcere, avem totul la dispoziţie, suntem şi acolo şi aşteptăm să curgă apa aceea, dar nu vine. Am vrea să avem asigurat un program de uzinare al apei cel puţin pe week-end pe nişte ore prestabilite, în aşa fel încât să ne putem contracta clienţii din timp şi să nu-i dezamăgim. Nu ne trebuie decât un volum de apă să ne facem treaba", a explicat Dan Panţuru, TeamAdventure Braşov.

Preşedintele Asociaţiei Green Adventure, Cătălin Câmpeanu, a precizat, însă, că un program la vedere nu poate exista pe motiv de siguranţă naţională.

'Legea, din ce ni s-a explicat, prevede că este vorba despre siguranţa naţională şi nu se poate să ni se dea un program la vedere. Noi de multe ori am organizat ture de rafting – în acest sezon poate am avut şi 100 de clienţi care au venit în zona Nehoiu – am ajuns acolo, am aşteptat toată ziua ca barajul să elibereze apa şi nu s-a întâmplat acest lucru", a explicat Câmpeanu.

În context, directorul Departamentului Ape, Păduri, Piscicultură din Ministerul Mediului, Altan Abdulamid, propune înfiinţarea unui grup de lucru care să rezolve problemele cu care se confruntă operatorii din turismul de aventură care organizează activităţi de rafting.

"Părerea mea este că trebuie realizat un grup de lucru la care să participe toate părţile interesate. Un grup de lucru care să funcţioneze pentru o concordare a poziţiilor celor care utilizează resurse de apă, respectiv Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, prin Departamentul Ape, cu Administraţia Naţională 'Apele Române', care administrează toate cursurile de ape cadastrate din România, Ministerul Economiei, prin Hidroelectrica, marele deţinător ar barajelor cu rol energetic din ţara aceasta, cei care practică turismul şi operatorii economici", a declarat Altan Abdulamid.

Totodată, oficialul citat a subliniat că la nivelul autorităţilor este vorba şi despre neinformare şi nu despre rea-voinţă iar regulamentele de exploatare a barajelor şi programele de funcţionare sunt concepute de specialişti şi în primul rând aceştia ar trebui informaţi cu privire la dorinţa de practicare a unor sporturi în zonele din aval.

"Este vorba şi despre o neinformare. În România sunt 250 de baraje gen Bicaz, Vidraru şi peste 2.000 de mici baraje de până în 10 metri înălţime, dar care pot să aibă şi volume de ordinul a 1,2 milioane de metri cubi. Mai avem şi 14 mari investiţii de alte baraje aflate în diverse faze de realizare. Există nişte regulamente de exploatare şi acte de reglementare, există autorizaţii de gospodărire a apelor care stabilesc foarte clar debitele care trebuie furnizate diverselor folosinţe. De regulă, ele sunt multiple şi foarte rar avem un baraj făcut pentru un singur scop. Regulamentele de exploatare care stabilesc debitele ce trebuie furnizate şi cu programele de funcţionare sunt concepute de specialişti, de firme de exploatare. Dacă ei nu ştiu că în aval se doreşte să se practice raftingul nu va fi luat în considerare acel debit. Deci, este lipsă de comunicare", a explicat Altan Abdulamid.

AGERPRES