Exista solutii la blocajul legal pe care statele vechi membre il impun cetatenilor mai noilor membre ale Uniunii Europene. Le-au gasit, inventivi, polonezii si le-au preluat rapid estonienii si lituanienii, spre disperarea Comisiei Europene. Pietele muncii din Suedia, Danemarca si Germania se confrunta cu asaltul esticilor, deghizati in turisti de ocazie. Saptamanal, trimestrial sau semestrial – in functie de restrictiile legale din tara de destinatie, echipe compacte de medici se imbarca in autocare si pleaca “in excursie” catre tari bogate ale Uniunii Europene. Odata ajunsi la destinatie, lucreaza temporar in clinici private locale, oferind servicii de calitate la preturi sub cele din tarile respective. Castiga clientii, clinica si, bineinteles, prestatorii directi ai serviciilor medicale. Pierd sistemele nationale de asigurari, medicii locali si fiscul.

Un altfel de model suedez

Suedia este tara in care turismul de munca este deja un fenomen si pentru ca serviciile stomatologilor locali sunt foarte scumpe. Nisa pe care au gasit-o polonezii pe pietele muncii din marile orase este cea a prestarii acestui tip de serviciu medical. Stomatologii polonezi pot sta pana la sase luni de zile pe teritoriul suedez, fara a plati impozite si contributii la asigurarile sociale. Dupa expirarea acestei perioade, se intorc acasa, fiind inlocuiti de alti confrati si tot asa. Conform EUbusiness, una dintre cele mai profitabile clinici din capitala Suediei – “City Dental”, lucreaza cu medici polonezi, iar succesul in randul clientilor este de necontestat. In Germania si Danemarca, se intampla acelasi lucru, difera numai amploarea fenomenului, mai redusa decat in Suedia.

Cu toate ca antidotul barajelor din calea liberei circulatii a fortei de munca dinspre centrul si estul Europei catre inima Uniunii Europene este perfect legal, statele care se confrunta cu acest fenomen, presate fiind de breslele nationale, dar si de frustrarea data de imposibilitatea impozitarii “piratilor” estici ai pietei muncii, incearca sa puna capat intregii povesti. Ele incadreaza ceea ce se intampla la capitolul dumping social si cer Comisiei Europene adoptarea unei directive de interdictie. De partea cealalta, liderii parlamentari ai grupului de la Visegrad contraataca, acuzand Uniunea Europeana ca isi discrimineaza cetatenii in favoarea emigrantilor proveniti de pe continentele african si asiatic. Cu respectarea unor anumite conditii, ce tin de anii de rezidenta si integrarea in societate, acestia isi pot gasi oriunde si oricand de lucru in tarile vechi membre, in timp ce polonezii, cehii, ungurii etc. trebuie sa astepte pana la sapte ani de zile pana cand au dreptul sa concureze legal pentru ocuparea unui loc de munca. Doar Irlanda, Marea Britanie si Suedia nu au impus perioade de tranzitie, aceasta neinsemnand insa ca accesul legal pe pietele nationale ale muncii din aceste trei tari este mai facil in orice conditii si pentru oricine.

Sase mii

Acesta este numarul medicilor polonezi care au practicat turismul de munca in tarile nordice in ultimul an.


Miliardele destinate Romaniei strica prietenii

Fondurile structurale atrag companiile din vechile state membre, care pierd locuri de munca pentru proprii cetateni

O oportunitate extraordinara de dezvoltare pentru Romania, dar si pentru restul statelor foste comuniste este prost vazuta de marile puteri europene.

Pentru a cheltui miliardele pe care Uniunea Europeana le va aloca Romaniei sub forma fondurilor structurale, este nevoie de programe, cofinantare si parteneriate. stim pe ce sume ne bazam cu certitudine doar in 2007, 2008 si 2009, cand vor fi puse la bataie 1,4 miliarde, 2 miliarde, respectiv 2,5 miliarde de euro – bani destinati finantarii marilor proiecte de transport, infrastructura, mediu si educatie. Cele aproape sase miliarde de euro reprezinta, prin oportunitatile de business pe care le ofera, o nada excelenta pentru investitorii straini. Companiile internationale au la dispozitie doua modalitati de a profita, in Romania, de banii Uniunii Europene. Ele pot fie participa la licitatiile de proiecte organizate de autoritatile locale sau centrale, fie au posibilitatea obtinerii unor subisdii destinate dezvoltarii programelor de investitii si de dezvoltare. “Avem deja numeroase semnale din partea unor importante companii europene, americane si japoneze, care tatoneaza terenul in vederea demararii unor proiecte de investitii”, confirma Ana Maria Cristina, presedinte al Agentiei Romane pentru Investitii Straine, interesul pe care viitoarele fonduri structurale il starneste in mediul de afaceri international. Mai mult de atat, interesul vine si din partea unor investitori directi, care nu vor sa intre pe proiecte finantate de Uniunea Europeana, dar pentru care faptul ca vom primi acesti bani comunitari este o garantie a stabilitatii mediului de afaceri romanesc, un cec in alb acordat autoritatilor de la Bucuresti.


Precedentul deja exista si a declansat recent discutii aprinse intre Germania si presedintia austriaca a Uniunii Europene. Ministrul economiei germane a semnalat tendinta de delocalizare catre est a activitatilor companiilor europene care opereaza in tara sa, stimulate de oportunitatile de castig pe care le implica fondurile structurale. Astfel, lasand mii de muncitori germani pe drumuri, suedezii de la Electrolux au decis mutarea unitatii din N