Daca i 1999 turismul mondial iregistra 663 milioane persoane, care si-au petrecut cel putin o noapte itr-o tara straina, pentru anul 2010 se estimeaza ca turismul international sa atinga cifra de un miliard de persoane, pentru ca i 2020 sa ajunga la 1,6 miliarde calatori peste hotare.
Pentru Europa, studiul: „Tourism – 2020 Vision Europe” estimeaza o crestere a sosirilor de vizitatori din stainatate de la 386 milioane i 1999 la 717 milioane i anul 2020, itr-un ritm mediu anual de 3%. Se va mentine atractia actuala pentru zona mediteraneana, cea mai solicitata regiune europeana i 1999, cu o crestere anuala de 17,4% fata de 1998, dar o stire surpriza: noul pol de interes va deveni Europa Centrala si de Est (ECE).
Explicatia pe care o da secretarul general al Organizatiei Mondiale a Turismului, Francesco Frangialli, este ca zona ECE are i fluxurile turismului international o pozitie geografica perfecta, chiar la mijlocul distantei dintre doua surse majore: Europa Occidentala de o parte si Federatia Rusa, de alta. Ritmul de crestere a turismului i zona ECE va fi mai mare cu 50% fata de ritmul mediu de crestere a turismului european, respectiv 4,6%, atingind 223 milioane sosiri i 2020. Argumente suplimentare i acest sens pot fi evolutia previzibila a procesului de integrare europeana, care va deschide frontierele, va introduce o moneda unica, va intensifica legaturile de afaceri si culturale. Ultimul, dar nu cel mai putin important argument adus de oficialul OMT priveste pretul moderat al produsului turistic i regiune, cu influenta hotaritoare asupra vinzarilor. Dintre formele de turism, cele mai dinamice se estimeaza ca vor fi cea de afaceri si cea de congrese si reuniuni internationale.
O diagnoza de marketing asupra turismului din tara noastra identifica defectiuni majore pe toate elementele strategiei. Capacitatile de cazare i functiune, principala componenta a produsului turistic, au scazut icontinuu i ultimii ani. Proprietatea asupra societatilor comerciale divizata itre FPS si SIF-uri a constituit un handicap i privatizare. Spre exemplu, pe litoral mai sunt de privatizat 19 societati cu un capital social de 534 miliarde lei, din care FPS detine 61%, iar SIF-urile 39%, ceea ce a presupus o anevoioasa activitate de compensare itre cei doi proprietari iainte de privatizare.
Unde dai si unde crapa!
in ceea ce priveste strategia de promovare, corelatia itre bugetul alocat si randamentul campaniei si-a gasit o spectaculoasa demonstratie, desi absolut itimplatoare, i aceasta vara, prin publicitatea implicita asupra valentelor turismului pe litoralul Marii Negre, facuta de televiziunile private Pro TV si Antena 1. Ele s-au itrecut i a prezenta prin programe zilnice, de mai multe ore, posibilitatile de relaxare si divertisment „la mare, la soare”, asa cum nu si-ar fi putut permite multi ani de aici iainte societatile de turism din zona, agentiile de turism sau chiar Oficiul de Promovare a Turismului. Faptul ca numarul turistilor veniti i lunile iulie – august a.c. i statiunile de pe litoral nu a mai fost atins de 20 de ani, cu un grad de ocupare care uneori a depasit cifra de 100%, exprima, fara idoiala, capacitatea publicitatii de a construi piata. Elasticitatea cererii turistice i raport cu volumul cheltuielilor de promovare este evidentiata si de icasarile din turism ale tarilor din zona ECE, proportionale cu fondurile publice alocate. in acelasi timp, se poate observa ca restringerea la nivel regional a campaniilor are un randament superior celor de tip Eclipsa. Pe drept cuvint, societatile de turism de pe litoral au fost nemultumite ca din miliardele de lei varsate la Fondul de Promovare a Turismului s-a prevazut i acest an, la tiparituri, numai un ghid i tiraj de 3.000 de exemplare.
Strategia de pret este dependenta de fiscalitatea ialta, care greveaza i proportie de peste 80% veniturile nete. Explicatia pentru tarifele atragatoare practicate i turismul din Turcia o gasim i rata fiscalitatii foarte redusa pentru aceste activitati, dar care ii aduc tarii icasari de 4 miliarde USD pe an.
Reteaua de distributie i turism era formata, la sfirsitul anului 1999, din 491 agentii de turism, i scadere cu 30 fata de anul precedent. Segmentul de piata turistica acoperit de agentiile de turism este ica modest, inclusiv la turism international. Spre exemplu, i anul 1999 au sosit i Rominia 5,2 milioane vizitatori staini, iar cetatenii romini au facut 6,3 milioane vizite i strainatate. Din aceste calatorii, de actiuni turistice organizate de agentii au beneficiat numai 1,5 milioane turisti, adica 10 %. Reteaua turistica interna, i ansamblul sau, a reusit sa faca i trimestrul I vinzari mai mari catre vizitatorii straini, astfel ca a redus deficitul turismului international la numai 5 milioane USD. in anul precedent, deficitul turismului international i trimestrul I, generat de plecarile oficiale si private ale cetatenilor romini i strainatate, a fost de 37 milioane USD. Desi capacitatea de cazare privata, exprimata i locuri- zile, reprezinta numai 40% din totalul capacitatilor i functiune, ea a reusit sa obtina un grad de ocupare superior i trimestrul I, respectiv 51% din total inoptari i structurile de primire.
Ar mai fi de subliniat ca orice institutie serioasa, iainte de a face un program de promovare si a aloca un buget publicitar, desfasoara o cercetare de marketing care sa arate dimensiunea problemelor pe toate laturile strategiei, si cu atit mai mult i cazul unui organism national de promovare.