Conform afirmatiei presedintelui Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT), peste 2.000 de firme romanesti detin licente in turism. Dintre acestea, functioneaza aproximativ 1.200, iar membre ANAT (unele doar formal) sunt 814. In ceea ce priveste activitatea desfasurata in cursul anului trecut, doar 491 dintre ele si-au raportat rezultatele Comisiei Nationale pentru Statistica. In aceste conditii, o prezentare obiectiva a pietei agentiilor de turism este aproape imposibil de realizat, chiar daca, prin intermediul Camerei de Comert si Industrie a Romaniei se pot obtine informatii privind cifra lor de afaceri. Insa un top realizat exclusiv dupa un astfel de criteriu nu ar fi concludent, deoarece foarte multe firme nu fac numai turism, obiectul lor de activitate fiind foarte vast. Rom Sind, de exemplu, unul dintre cei mai mari turoperatori, desfasoara, pe langa activitatea specifica de agentie, si activitate hoteliera, de transport si de alimentatie publica.
Oferta se adreseaza extremelor
Boom-ul inregistrat de initiativa particulara in perioada 1990-1994 si-a spus cuvantul si in turismul organizat. Dupa aceasta data, starea economiei nationale a devenit din ce in ce mai critica, iar resursele acumulate pana atunci de populatie s-au apropiat de fundul sacului. Astfel ca tot mai multi romani, dornici sa petreaca macar cateva zile de concediu la munte sau la mare, s-au vazut nevoiti sa apeleze la structurile de cazare ale rudelor si prietenilor, reducandu-se astfel cererea catre agentii.
O caracteristica a acestei piete o constituie pachetele de servicii care se adreseaza extremelor, dupa cum remarca presedintele ANAT, Cornel Gaina: „Neexistand in Romania o clasa mijlocie, cele mai multe oferte sunt de pana la 150 USD si de peste 700-800 USD. Cu alte cuvinte, se adreseaza clientului care de-abia isi permite un concediu de trei milioane lei si celui care isi propune sa cheltuiasca in acest scop peste 15 milioane lei. In aceeasi ordine de idei, se observa faptul ca, in ultimii zece ani, a scazut drastic numarul mediu de innoptari, de la 18 nopti la numai 6, si ca a crescut cererea la pachetele de servicii pentru week-end”, constata interlocutorul nostru.
Agentiile de turism s-au infiintat din necesitate insa, in viitorul nu prea indepartat vor disparea de pe piata, cu exceptia celor care vor fi in stare sa ofere programe combinate sau speciale. De altfel, directorii de hoteluri sustin ca in proportie de 50-60%, turistii li se adreseaza direct.
Conducerea ANAT estimeaza ca vanzarile de bilete prin agentii inseamna 700-800 milioane USD anual. Primele zece clasate, in functie de cifra de afaceri – dintre care amintim Rom Sind, Marshal Travel, Paralela 45, ONT Carpati, Olimpic International, Happy Tour, Simpa Turism – ocupa 50% din piata. Alin Burcea, presedintele agentiei Paralela 45 si vicepresedinte al ANAT, considera ca avem de-a face cu o piata relativ asezata, cel putin ca tip de activitate, in sensul ca unele firme sunt recunoscute pentru misiunile economice pe care le organizeaza. „Sigur ca oricand poate sa apara o agentie cu cinci oameni foarte buni si care sa se impuna, insa este greu de crezut ca va trece in fata celor care au deja un nume. In ceea ce priveste cererea, tendinta descrescatoare inregistrata in ultimii ani pe turismul intern se va mentine si in continuare, din motive obiective: politizarea conducerii statiunilor, conditionarea vanzarilor de locuri catre agentii, taxe suplimentare care se aplica in momentul cazarii la pachetul total de servicii (asa cum se intampla in Mangalia), la care se adauga faptul ca nimeni nu mai vrea sa investeasca pe litoralul romanesc”, conchide Alin Burcea.
Dorinta clientilor de a-si petrece vacantele in strainatate, la preturi si servicii rezonabile, este pe deplin justificata. Numai ca, 50% din iesirile inregistrate in afara tarii reprezinta, de fapt, deplasari ale alesilor poporului, efectuate pe banii contribuabililor, si nu concedii ale cetatenilor obisnuiti.
Conflictele din zonaalunga strainii
Din baza de date a companiei IEBA Romania SA Marketing Research rezulta ca Turcia, Grecia, Creta, Egipt si Malta au fost destinatiile externe cel mai intens promovate de majoritatea agentiilor prezente in aceasta primavara la Targul National de Turism. Belgia, Olanda, Franta, Germania, Spania si Portugalia au constituit, de asemenea, prioritati ale ofertantilor, ceea ce reflecta o reorientare catre noi piete care, din diverse motive, au fost mai putin tentante dupa 1990.
Conform aceleiasi suse, Organizatia Mondiala de Turism estimeaza ca Romania va fi vizitata in acest an de 3,5 milioane de turisti straini, cifra mai mica decat cea evaluata pentru tarile din aceeasi regiune, cum ar fi Ungaria (16,2 milioane) si Croatia (4,9 milioane ).
Chiar daca situatia se va imbunatati in viitorul apropiat, cu numai 5,7 milioane straini prognozati pentru 2010, ne clasam mult in urma Federatiei Ruse (30 milioane turisti), Ungariei (20 milioane), Croatiei (7,5 milioane) si Bulgariei (6,2 milioane). Oricum, este evident faptul ca Romania a recastigat interesul strainilor, in mod special in cursul anului trecut, dupa introducerea programelor de promovare care au speculat unele evenimente, cum ar fi eclipsa totala de soare si sfarsitul de mileniu.
O imbunatatire spectaculoasa si imediata nu se poate observa din cauza crizei din Iugoslavia, care a dus la inlaturarea intregii regiuni din circuitele turistice. Daca la aceasta situatie critica se adauga si evenimente interne ce joaca un rol important in imaginea pe care o are tara noastra in exterior, asa cum au fost mineriadele si catastrofele naturale (vesnicele inundatii), estimarile Organizatiei Mondiale de Turism pot parea optimiste.