constantean, a descoperit mirajul scufundarilor intr-o iarna geroasa, intr-un lac din apropierea Aradului. A decis sa se inscrie la un curs si, cativa ani mai tarziu, devenea Divemaster (ghid profesionist de scufundari). Unul dintre colegii lui, Mircea, a pornit mai tarziu, dar evolutia lui s-a dovedit mai spectaculoasa: a inceput in Grecia si a continuat in Egipt, ajungand in numai doi ani instructor PADI. O data cu debutul sezonului pe Litoral au deschis un centru de scufundari pe care l-au botezat Respiro. „Am deschis acest centru din dorinta de a le oferi turistilor de pe litoral o alternativa la statul pe plaja si balaceala in mare”, marturiseste serban. Cateva luni le-a luat cautarea unei locatii, planificarea ofertei, achizitionarea materialelor (o buna parte din propriile colectii) si amenajarea spatiului. Exista doua variante de scufundari: cele introductive (Discover Scuba Diving) si cursurile de instruire. DSD este un program destinat celor care nu s-au mai scufundat si sunt curiosi sa vada minunatiile de sub apa. Se poate face in mai putin de trei ore si include cateva notiuni teoretice, un scurt film cu fauna si flora din Marea Neagra, plus o scufundare in mare de o ora, in prezenta unui ghid. Nu e nevoie decat de o stare buna de sanatate si de vointa. Cursurile de instruire dureaza de la doua zile la doua luni si cuprind exercitii in piscina si la mare, vizionari de casete video cu tehnici de scufundat si folosirea echipamentului, precum si un test final. In urma lor se obtine un brevet recunoscut international. Pretul unui curs de scufundari (primul nivel) este de 230 de euro, iar brevetul 25 de euro. O partida de „inot” subacvatic dureaza doua-trei ore: turistului interesat i se explica pe scurt despre ce este vorba, cat dureaza si care sunt conditiile de participare; apoi acesta completeaza un formular. Primul pas il reprezinta vizionarea unor imagini din Marea Neagra, cu descrieri ale florei si faunei, dupa care probeaza echipamentul. Primeste apoi explicatii generale despre echipament si despre modul in care decurge o scufundare, cateva reguli de comportament sub apa, invata semnele de comunicare subacvatice. Dupa ce intra in apa mica, unde face cateva exercitii, turistul si ghidul efectueaza in mare o scufundare de 40-60 de minute, la adancimi de pana la sase metri.Marea Neagra este unica: o mare aproape inchisa, comunicarea cu oceanul planetar facandu-se prin stramtoarea Bosfor. Are o salinitate foarte scazuta (17-19 g/l) datorita afluxului ridicat de ape dulci (Dunarea, Niprul). De la adancimea de 180 de metri oxigenul dispare, un fenomen unic, care face imposibila viata. Desi foarte poluata inainte de 1989, specialistii considera ca azi viata Marii Negre este intr-un proces de refacere. Aici traiesc delfini (trei specii), foci-calugar (o specie foarte rara), calcani, limbi de mare, guvizi, randunici de mare, stelute si cocosi de mare, ace si caluti de mare, rapane, midii, diverse alge si plante acvatice, crabi, meduze. „Experienta de a vedea un calcan ascuns in nisip, un calut infasurat in jurul unei alge leganate de curenti, viteza guvizilor sau curiozitatea chefalilor este unica, spune serban. El crede ca, pentru imbunatatirea calitatii mediului acvatic este nevoie de reducerea cantitatii de ape uzate netratate care ajung in mare prin Dunare si prin alte rauri si fluvii; limitarea poluarii produse de nave; atentie sporita la modificarea si eroziunea zonei de coasta, datorata constructiilor; educatia ecologica in scoli si informarea publicului cu privire la aspectele de mediu. De aceea, prin intermediul turismului subacvatic, instructorii prezinta fiecarei persoane situatia si amenintarile ce planeaza asupra ecosistemului Marii Negre, impun interdictii si reduc pe cat posibil interactiunea cu flora si fauna subacvatica. In Marea Neagra nu exista specii periculoase, iar temperatura ajunge la 20-25 de grade pe timpul verii. Zonele de interes sunt de la Agigea la Vama Veche datorita profilului stancos, spre deosebire de Constanta – Navodari, unde fundul e mai nisipos. Exista cateva epave care merita vizitate: una de 200 de metri in Portul Constanta, iar in zona Tuzla Costinesti alte doua. „Evanghelia”, unul dintre simbolurile Costinestiului, a esuat la sfarsitul anilor 60. Aceasta era o nava comerciala sub pavilion grecesc apartinand vestitului om de afaceri Aristotel Onassis. Pentru o scufundare la epave, o persoana trebuie sa fi absolvit un curs de cinci-sase zile, pentru ca apar conditii speciale de vizibilitate, adancime si interactiune cu diverse corpuri suspendate sau instabile. In Romania se mai pot practica sufundari de agrement in cateva lacuri montane sau chiar in pesteri. Cei de la Respiro intentioneaza sa realizeze harti si detalii despre cele mai importante si mai interesante locuri de scufundari de pe litoralul romanesc, pentru a promova sportul subacvatic si scufundarile. Centrul se va profila si pe excursii de scufundari pe litoralul bulgaresc al Marii Negre si pe vizitarea epavelor din Bulgaria. O varianta ceva mai costisitoare este Marea Rosie, una dintre cele mai spectaculoase destinatii pentru turismul subacvatic mondial. Principalele atractii sunt vizibilitatea excelenta, diversitatea extraordinara a vietii maritime, preturi scazute in Egipt, transport rapid si ieftin din Romania. Safari Diving inseamna o calatorie de 7-12 zile pe mare, cu un vapor, insotit de alti 10-20 de amatori de scufundari. In fiecare zi, un nou loc de scufundare, noi recife, insule pustii, epave, seri petrecute pe puntea vaporului povestind despre minunatiile subacvatice. Intr-o astfel de calatorie aveti ocazia sa vedeti testoase marine, balene, si chiar rechini (nepericulosi in Marea Rosie). Costul unui asemenea sejur: 600-1.000 de euro, in functie de numarul de zile, perioada, confortul camerei de pe vapor.
Cat costa un centru de scufundari
Echipament: un set complet: 1.000 de euroCompresor pentru incarcarea buteliilor: 1.000-5.000 de euroCamera pentru depozitarea echipamentului: 250 de euroSala de curs: 250 de euroPromovare: fluturasi, afise: 1.400 euro
De ce sunt putine centre de scufundari
* Costul ridicat si deteriorarea rapida a echipamentului. Dupa ce trei-patru incepatori folosesc echipamentul, buteliile sunt zgariate, genunchii combinezoanelor de protectie termica sfasiati.
* Perceptia negativa a publicului roman.
* Scufundarile sunt inca asociate cu o activitate militareasca, un sport greu si riscant. In lume, sloganul centrelor de scufundare este „pentru oricine”. In Egipt se fac scufundari pentru persoanele cu handicap. tara este asaltata in ultimii cinci ani de turisti rusi veniti exclusiv pentru sejururi de scufundari.
