incasarile pe anul 1999 din turismul international, cifrate la 254 milioane dolari, reprezinta mai putin de jumatate din veniturile aferente anului 1995 si sunt inferioare cheltuielilor facute de cetatenii romini care au calatorit peste hotare. Numarul de turisti straini care au vizitat statiunile de pe litoral, un punct forte al ofertei autohtone, a scazut cu 30% i perioada 1998 - 2000. Nici macar anul eclipsei, cum a fost denumit anul 1999, nu a reusit sa atraga mai multi turisti, cu toate efo
incasarile pe anul 1999 din turismul international, cifrate la 254 milioane dolari, reprezinta mai putin de jumatate din veniturile aferente anului 1995 si sunt inferioare cheltuielilor facute de cetatenii romini care au calatorit peste hotare. Numarul de turisti straini care au vizitat statiunile de pe litoral, un punct forte al ofertei autohtone, a scazut cu 30% i perioada 1998 – 2000. Nici macar anul eclipsei, cum a fost denumit anul 1999, nu a reusit sa atraga mai multi turisti, cu toate eforturile depuse de autoritati. in ultimul sezon estival, i statiunile de pe litoral au fost cazati numai 40.547 de turisti straini, ceea ce spune foarte mult despre calitatea serviciilor hoteliere.
Schimbarea atitudinii potentialilor turisti va dura ani, chiar daca oferta se va imbunatati. Modificarea caracterizarii Rominiei din ghidurile turistice internationale se va face dupa doua – trei sezoane i care sa se constate o reala imbunatatire a conditiilor. Paginile de Internet care ofera informatii referitoare la posibilitatile de a petrece vacantele i Rominia evidentiaza corect principalele atractii turistice, dar atentioneaza si asupra surprizelor neplacute. „Rominia este, poate, cea mai frumoasa tara din Europa de Est, ultimul bastion al epocii medievale, cu vestigii disparute de mult i alta parte”, este introducerea sectiunii care prezinta tara noastra pe un site administrat de o importanta companie americana de turism. insa atentioneaza ca spatiile de cazare nu sunt cu siguranta punctul forte al Rominiei: „in general, un hotel va ofera o sansa de a dormi itr-un pat rezonabil si de-a face un dus, isa nu va asteptati la ceva stil sau confort deosebit si nu va suparati daca descoperiti ca platiti de pina la cinci ori mai mult decit un cetatean romin pentru o camera similara. Dotarile precum instalatiile si apa calda pot fi o problema chiar si i hotelurile de top, mai ales la etajele superioare.” Cu asemenea avertismente, care sunt cit se poate de reale, o excursie i Rominia echivaleaza cu o aventura i viziunea unui turist occidental. Ceva s-a schimbat totusi. De la 1 martie a.c., printr-o hotarire de guvern, s-a impus practicarea de catre toti agentii economici de tarife unice, indiferent de cetatenia turistilor. Aceste tarife vor fi considerate maximale si se vor afisa i mod vizibil la receptie, se arata i recenta hotarire.
Tarife maripentru servicii proaste
Pentru a realiza starea actuala a turismului, trebuie sa revenim la recomandarile facute turistilor straini. Obiectivele turistice sunt chiar foarte bine apreciate, fiind mai bine cotate fata de cele din tarile vecine si mult mai diversificate: Delta Dunarii, manastirile din Bucovina, cetatile transilvanene, litoralul Marii Negre, statiunile montane, Maramuresul s.a.m.d. Numai ca acestea sunt mentionate ca obiective ce merita efortul de a fi vizitate, i ciuda serviciilor turistice de o calitate idoielnica. Ceea ce lipseste sunt statiunile cu grad ridicat de confort si dotari care sa-i tenteze pe turisti sa-si prelungeasca perioada de sedere si, implicit, sa cheltuiasca mai mult. Din acest punct de vedere trebuie ivatat din exemplul Ungariei, care isi exploateaza resursele naturalele cu o eficienta incomparabila cu a noastra. Fara statiuni montane, litoral sau delta, vecinii de la vest au obtinut anul trecut 3,4 miliarde de dolari de la peste 9 milioane de turisti. Aceasta demonstreaza ca turismul rominesc este sustinut la ora actuala aproape exclusiv de resursele naturale si vestigii istorice, aportul infrastructurii fiind minor. Calitatea serviciilor turistice nu numai ca nu ii atrage pe cetatenii straini, dar ii alunga si pe romini, care au descoperit ca la aceiasi bani pot beneficia de conditii excelente i Turcia sau Grecia.
O alta problema cu care noi ne-am obisnuit este lipsa de siguranta a obiectelor personale si chiar cea individuala. Putini sunt strainii care risca sa ramina fara bani sau obiecte de valoare, furtisagurile mai mici sau mai mari fiind frecvente pe aceste meleaguri. Iar turistii straini sunt cei mai vulnerabili, dind dovada de o naivitate specifica traiului itr-un mediu cu un grad ridicat de siguranta. Organizatia patronala din turism chiar a propus ifiintarea unei „politii turistice” pe litoral, lucrurile sau banii lasati i camerele de hotel fiind o prada usoara. Ca sa nu mai amintim de spargerile de autoturisme sau disparitia subita a oricaror obiecte de valoare puse pe o masa de restaurant, lasate nesupravegheate pentru citeva minute.
Concluzia celor care au editat pagina despre turismul international din care am citat la iceputul articolului este cit se poate de realista: „Rominia va ramine neexplorata pina cind nu se va dezvolta industria turismului, iar dificultatile economice depasite. intre timp, pachetele turistice sunt oferite la un pret foarte bun, iar turistii idrazneti care calatoresc pe cont propriu vor descoperi o parte a Europei bogata i traditii, acea parte care a scapat de presiunile, complexitatea si estetica timpurilor moderne”. Cu alte cuvinte, programul turistic al Rominiei poate fi promovat sub titulatura: „O calatorie iapoi i timp”.