Călătoriile în scop turistic vor crește cu peste șase milioane în acest an, punând o presiune tot mai greu de suportat pe șosele, aeroporturi sau puncte de frontieră.
În primele trei trimestre ale acestui an, au intrat în România 9,8 milioane de cetățeni străini, cu peste 1,5 milioane (sau 23,5%) mai mulți decât în aceeași perioadă a lui 2016. La capitolul sosiri din Uniunea Europeană, bulgarii și maghiarii conduc în clasament, cu peste un milion de vizite fiecare, urmați de italieni și germani (cu circa 500.000 de vizite fiecare). Din statele extracomunitare, moldovenii sunt pe primul loc, cu aproape două milioane de vizitatori, urmați de aproape un milion de ucraineni și aproape 400.000 de sârbi. În clasament mai figurează și câte 300.000 de turci și cetățeni SUA, dar și aproximativ 200.000 de israelieni.
Chiar dacă o bună parte din cei aproape zece milioane de vizitatori au fost în tranzit, au stat în România doar o zi sau au dormit la rude ori prieteni, la nivelul industriei de cazare impactul a fost și el unul semnificativ: 2,16 milioane de turiști străini au petrecut cel puțin o noapte într-un hotel sau o pensiune din România din ianuarie și până în septembrie, cu 12% mai mulți decât în același interval al anului precedent. Cei mai mulți au provenit din Germania (262.000), Israel (220.000), Italia (185.000), Franța (133.000) și Ungaria, SUA și Marea Britanie (circa 125.000 fiecare). Asta fără a-i lua în calcul pe cei care nu au fost raportați de unitățile de cazare.
Dar sunt numeroase alte domenii în care prezența vizitatorilor străini are efecte pozitive. Benzinăriile, restaurantele sau magazinele, muzeele sau taximetriștii, agențiile de turism sau companiile de închirieri auto, cu toții nu au decât motive de bucurie. Asta mai ales că străinilor pomeniți mai sus li s-au adăugat în primele nouă luni și 7,3 milioane de turiști români cu cel puțin o înnoptare în unitățile de cazare (cu 10% mai mult decât în ianuarie-septembrie 2016), 15,7 milioane de români în drum spre frontieră (cu 25% mai mult) și un număr greu de estimat de turiști localnici care au făcut excursii de o zi sau au petrecut noaptea la membri ai familiei sau la prieteni.
Reversul medaliei
Veștile de mai sus nu sunt la fel de bune, însă, dacă ne gândim la cât de pregătiți suntem pentru a gestiona un asemenea număr de vizitatori, fie ei de peste hotare sau localnici. Dacă gradul mediu de ocupare al hotelurilor a fost de 32,2%, deci încă departe de a suscita îngrijorare, restul infrastructurii României era deja subdimensionată și în multe cazuri de-a dreptul depășită.
De primăvara devreme și până în toamnă târziu, în fiecare week-end, micuța parcare din fața Muzeului Satului din București este ticsită de mașini. Iar prima bandă a Șoselei Kiseleff este ocupată de autocare. Uneori, este vorba de 10-15 vehicule cu turiști care așteaptă cu orele pe carosabil pe unul din cele mai aglomerate bulevarde ale Capitalei. Parcări subdimensionate, improvizate sau de-a dreptul inexistente se întâlnesc în preajma obiectivelor turistice de pe tot întinsul țării. Dar lipsa lor este doar una dintre cele mai mici probleme cu care se confruntă cei care vor să viziteze România.
„Noi avem aproape exclusiv grupuri de străini care vin la Otopeni, petrec o zi sau două în București și apoi vor să ajungă la Sinaia, la Bran, la Brașov sau mai departe în Transilvania. Încercăm să planificăm plecările spre Valea Prahovei astfel încât să nu prindem blocaje pe DN1, dar nu reușim întotdeauna. Sunt deja firme de transport care ne cer bani în plus când aud că vrem să trecem în weekend pe acolo“, povestește proprietara unei agenții de turism din Capitală.
La pas prin România
Ambuteiajele pe drumuri sunt tot mai des întâlnite, mai ales vara, fie că vorbim de zona Litoralului, de valea Oltului, de segmentul Sebeș-Turda ori de DN68A. Dacă în unele cazuri sunt în lucru autostrăzi care vor rezolva problema peste un an, doi sau trei, în altele proiectele unor drumuri noi care să fluidizeze traficul sunt deocamdată doar pe hârtie și ar mai putea dura chiar și zece ani până la finalizare.
Nici cei care vor să ocolească infrastructura rutieră deficitară nu sunt mai norocoși. Trenurile, chiar dacă nu chiar în stare atât de proastă ca acum 20-25 de ani, sunt în continuare deseori murdare și se întâmplă destul de frecvent să aibă probleme cu climatizarea. Dar problema lor cea mai mare este că pe cele mai multe trasee garniturile sunt rare și merg cu viteza melcului. De la București la Timișoara, de pildă, se fac peste nouă ore, de la București la Cluj chiar și zece ore, iar până în Maramureș din Capitală se ajunge pe calea ferată în peste 12 ore. Nici spre Moldova trenurile nu merg mai bine: șapte ore până la Iași și cu jumătate de oră mai mult până la Suceava.
Prognoza: blocaj total
Probleme tot mai mari se raportează din ce în ce mai des și în punctele de trecere a frontierei. „Am făcut trei ore și jumătate de la Viena la Nădlac și am stat două ore să intru în România la Nădlac“, se plângea în august Damian, român stabilit în Germania și venit în concediu în țara natală. Iar cei care au vrut să ajungă în Bulgaria sau Grecia pe la Giurgiu sau Vama Veche au avut de multe ori de așteptat anul acesta cu orele la graniță. Nici nu e de mirare, având în vedere că în unele zile s-au înregistrat de trei ori mai multe treceri decât media, iar numărul de ghișee din vămi este limitat. Dacă nu suntem primiți în curând în Schengen, vor fi zile când frontierele de sud și vest vor fi practic închise.
Cozi și aglomerație se înregistrează și pe aeroporturi. La Otopeni, de pildă, s-au înregistrat aproape șase milioane de pasageri în prima jumătate a anului, cu 20% mai mult decât în primul semestru al lui 2016. Deși aerogara este tot mai aglomerată și la anumite ore se înregistrează cozi infernale și cu toate că se vorbește de mulți ani de un nou terminal care să dubleze capacitatea de procesare, oficialii Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB) au anunțat că lucrările la acesta vor începe abia în 2022 și se vor încheia cel mai devreme în 2025. Când, dacă se păstrează un ritm de creștere de peste 10% pe an, aeroportul ar putea avea deja peste 25 de milioane de pasageri pe an și ar putea deveni pur și simplu blocat. Amânarea proiectului ar putea avea legătură și cu faptul că CNAB, la fel ca alte companii de stat profitabile, a fost obligată să vireze anul acesta la buget dividende suplimentare de 200 de milioane de lei.
CIFRE
23,5%. Cu atât a crescut numărul de vizitatori străini intrați în România în primele nouă luni ale anului comparati cu aceeași perioadă a lui 2016. Cei mai mulți sunt cetățeni ai statelor învecinate (cu precădere moldoveni, maghiari, bulgari și ucraineni).
15,7 milioane de români au plecat din țară în primele nouă luni ale lui 2017, cu peste 25% mai mulți decât în aceeași perioadă a anului precedent. Și ei pun, la rândul lor, presiune pe infrastructura specifică