Acestea sunt, pe scurt, concluziile care pot fi trase din baza de date a Rețelei Europene a Operatorilor de Sisteme de Transport de Gaz (ENTSOG). Din platformă reiese clar că de la 1 octombrie 2021 până la 31 decembrie 2039, Gazprom a rezervat 100% din capacitatea tehnică disponibilă a conductei de gaz către Serbia, care a fost însă redusă cu aproape jumătate în comparație cu cea anunțată inițial. Asta înseamnă că și taxele de tranzit vor fi reduse la jumătate, deoarece acestea sunt plătite pentru cantitățile transferate, transmite Kapital.

În urmă cu o săptămână, ziarul Kapital a adresat întrebări scrise către Bulgartransgaz legat de această discrepanță, dar compania de stat nu a dat nicio explicație. În această situație, Gazprom va deține practic cele mai importante puncte de ieșire a gazului din Bulgaria – până la sfârșitul anului 2030. În afară de societatea sârbă, compania rusă a rezervat 100% din capacitatea de ieșire către Macedonia, Grecia, la Kulata, precum și pe cea către Turcia, la stația Strandja.

Schimbarea secretă

Până acum, se știa că Gazprom a rezervat 79% din capacitatea de ieșire a gazoductului la frontiera sârbă pentru următorii 20 de ani – până în 2039. Acest lucru s-a întâmplat la începutul anului 2019, după o licitație efectuată de Bulgartransgaz pentru rezervarea capacității pe termen lung. Tocmai rezultatul acestei licitații și veniturile estimate din taxele de tranzit calculate pe baza acestora au servit drept motivație pentru stat să investească (prin împrumuturi) 3 miliarde de leva în gazoduct.

Asta arăta și platforma ENTSOG până la 15 ianuarie 2021 – capacitate tehnică la ieșirea la frontiera sârbă (punctul Kireevo / Zajcar) de 400 GWh / zi și 318 GWh / zi rezervată de Gazprom (mică, dar neclar ce parte din capacitatea este menținută și de compania ungară MET cu sediul în Elveția). Acest lucru a fost valabil până la 31 decembrie 2039.

Cu toate acestea, fără nicio informare publică, la data de 15 ianuarie, datele din sistem au fost modificate și capacitatea tehnică a conductei a fost redusă la 174 GWh / zi până la 1 octombrie, după care a devenit de 211 GWh / zi și așa va fi timp de 20 de ani. Este posibil ca una dintre posibilele explicații pentru această modificare să fie lipsa stațiilor de comprimare pe traseul conductei de gaze (două sunt în construcție – în Rasovo și Nova Provadia), dar acest lucru ar trebui să aibă doar o influență temporară – până la punerea lor în exploatare, la sfârșitul acestui an. Și nu răspunde la întrebarea de ce înainte de 15 ianuarie, când iar nu erau stații de comprimare, capacitatea din sistem era mai mare.

Există și o modificare a capacității rezervate de Gazprom (și MET). A fost făcută la data de 11 ianuarie (la 21:46) și în loc de 318 GWh / zi cât era înainte, aceasta a devenit 157 GWh / zi. Volumul rămâne același până la 1 aprilie, când scade la 97 GWh / zi pentru o perioadă de 6 luni și la 1 octombrie 2021 crește la 211 GWh / zi (100% din capacitatea tehnică) până la sfârșitul anului 2039. După în această dată, conducta este considerată liberă.

Ce înseamnă asta

Capacitatea tehnică redusă și respectiv rezervată înseamnă literalmente că proiectul nu va putea produce veniturile planificate. Conform rezultatelor procedurii desfășurate la începutul anului 2019, în primii doi ani de funcționare a conductei (aceștia ar fi trebuit să fie 2020 și 2021, dar startul real a fost la începutul acestui an) veniturile ar fi trebuit să fie de 156 de milioane pe an, iar în ceilalți 18 ani – de câte 361 milioane de leva.

În 2020, nu au existat venituri, deoarece transportul de gaz a început abia la 1 ianuarie 2021, dar cu o capacitate redusă. La ENTSOG se poate observa din nou că fluxul fizic de gaze naturale peste granița bulgaro-sârbă este de aproximativ 120 GWh / zi. Chiar dacă atinge 100% din capacitatea rezervată după 1 octombrie (211 GWh / zi), veniturile posibile nu ar depăși 240 milioane de leva pe an. Sau cu 100 de milioane mai puțin pe an.

Cum se schimbă socoteala

Potrivit noului scenariu, depus de Bulgartransgaz la ENTSOG, veniturile totale până în 2039 din continuarea Turk Stream ar fi în jur de 4,9 miliarde de leva, în loc de 6,9 miliarde de leva, după cum se credea anterior. Din această sumă, aparent impresionantă, ar trebui deduse costurile de exploatare, care pentru întreaga perioadă se așteaptă să fie de 2,5 miliarde de leva – sunt calculate de însăși Bulgartransgaz și aprobate de Comisia de Reglementare în Energie și Ape și se ridică la 131,4 milioane de leva pe an. Ceea ce înseamnă aproximativ 2,4 miliarde de leva venit net estimat.

Cu toate acestea, construcția conductei în sine costă mai mult. Bulgartransgaz trebuie să plătească companiei saudite Arkad, care este deja condusă de ruși, 2,15 miliarde de leva și aproximativ 260 de milioane de leva dobândă. Separat, pentru funcționarea conductei de gaz, sunt construite două stații de comprimare – „Rasovo” și „Nova Provadia”, iar prețul acestora este de 350 milioane de leva. De asemenea, s-au cheltuit încă 76 milioane de leva pentru primii 11 km de la frontieră turcă și stația de comprimare de la Strandja. Pe scurt, costurile totale pentru continuarea Turk Strem prin Bulgaria ajung la 2,83 miliarde de leva, ceea ce înseamnă că, dacă nu există o nouă schimbare a capacităților și o creștere a volumului de muncă, proiectul va pierde sute de milioane.

De fapt, acesta poate fi unul dintre motivele pentru care prim-ministrul Boiko Borisov a încetat brusc să vorbească despre proiect, în timp ce în urmă cu doar câteva luni se lăuda cu el în fiecare zi și inspecta deseori cu elicopterul șantierul de construcție. Borisov nu a vrut nici măcar să inaugureze conducta, numită anterior de către el în mod încăpățânat Balkan Stream, așa cum a făcut președintele sârb Vucic.