Turnul Babel al traducatorilor din UE va fi standardizat

Reglementare Procedurile de evaluare a translatorilor vor fi adaptate, in acest an, noului normativ european Italienii folosesc adesea dictonul “Tradutore... traditore!”, cand vor sa arate ca traducatorul poate fi oricand un “tradator” pentru ca poate interpreta cuvintele dupa cum vrea. In Romania, sunt o multime de traducatori. Uniunea Europeana ii va cerne potrivit noului standard de calitate. “Ne intreaba pe e-mail o multime de romani din



Reglementare Procedurile de evaluare a translatorilor vor fi adaptate, in acest an, noului normativ european

Italienii folosesc adesea dictonul “Tradutore… traditore!”, cand vor sa arate ca traducatorul poate fi oricand un “tradator” pentru ca poate interpreta cuvintele dupa cum vrea. In Romania, sunt o multime de traducatori. Uniunea Europeana ii va cerne potrivit noului standard de calitate.




“Ne intreaba pe e-mail o multime de romani din Spania, Israel, Italia, Elvetia, cand organizam urmatoarea sesiune ordinara pentru examenul de traducator pentru a-si lua atestatul. Motivatiile lor sunt din cele mai diverse. Vor sa-si obtina cetatenia, sa ocupe un loc de munca… Atestatul nostru este recunoscut si in strainatate.” Directorul Centrului de Pregatire Profesionala in Cultura, Ionica Pirvu, spune ca sunt asaltati de cereri din partea celor care doresc sa obtina un atestat de traducator. “Suntem singura institutie din tara care ofera aceasta certificare, nu pentru ca am detine monopolul, ci pentru ca asa s-au petrecut lucrurile pana acum.”



Directorul Pirvu spera ca lucrurile sa se schimbe cat mai curand, pentru ca institutia nu are capacitatea fizica de administrare a examenelor pentru mai mult de 1.500 de persoane pe an. Sistemul nu s-a schimbat prea mult fata de cel practicat inainte de 1989. Solicitarile au curs incontinuu. Centrul a scos pe piata aproximativ 60.000 de translatori certificati. Nu toti si-au valorificat atestatul, fie pentru ca au dorit sa-l puna doar in rama, fie pentru ca documentul nu a acoperit competentele cerute pe piata.




“Examinarea consta in traducerea unei pagini, in decurs de doua ore. Evaluarea se face pe baza unor criterii care nu stiu cat sunt de obiective sau subiective. Evaluatorii dau o nota, in sistemul educational traditional. Poti fi in forma si sa iei peste nota sapte, cum poti sa fii foarte bun cunoscator al unei limbi si sa nu iei examenul. Piata este, in cele din urma, cea care face trierea translatorilor”, concluzioneaza Ionica Pirvu. Din toamna, intentioneaza sa schimbe sistemul de atestare. In primul rand, va introduce varianta de examinare on-line, in asa fel incat sa poata beneficia de acest serviciu si cei din provincie. In functie de propunerile profesionistilor si asociatiilor de traducatori existente in Romania, se vor modifica si procedurile de evaluare, in asa fel incat atestatul sa corespunda cerintelor noului standard european, recent promovat in domeniul traducatorilor.




“In acest moment, este un haos pe piata traducatorilor”, este de parere Anca Radulescu, general manager la Creativ European Trust. Toti absolventii de limbi straine se prezinta cu diploma la Ministerul Justitiei si primesc un certificat. Depun actele si obtin “patalamaua”. Pe ei nu-i mai testeaza nimeni.” Legislatia, asa cum este in acest moment, permite angajarea unui traducator fara nici un fel de certificare, cu exceptia celor care lucreaza in domeniul legalizarii actelor. Acestia au nevoie de un certificat de la Ministerul Justitiei. Doina Diaconu, director la Diamondo, firma de translatori si interpreti, apreciaza ca examenul, daca s-ar schimba sistemul sub aspectul criteriilor de evaluare a competentelor, ar fi foarte util pentru ca s-ar mai cerne piata
profesionistilor. “Instituirea standardelor europene va declansa competitia.



Eu lucrez pe proiecte de traduceri pentru institutiile Uniunii Europene si pot sa va spun ca sunt foarte dure criteriile lor de selectie a traducatorilor.” Dovada faptul ca nu au putut fi ocupate cele 150 de locuri scoase recent la concurs pentru posturile de traducatori la diferite institutii ale UE de catre Directoratul General pentru Traduceri, desi miza a fost foarte mare. Remuneratia lunara pentru un post de traducator si interpret scos la concurs de Oficiul pentru Selectia Personalului European (EPSO) este de aproximativ 3.800 de euro pe luna, la care se adauga o serie de alte beneficii, printre care o prima de relocare (pentru schimbarea domiciliului) si sprijin financiar pentru ceilalti membri ai familiei (sotie, copii).

Ionel Chera, consultant european dezvoltare institutionala, spune ca “aceeasi a fost situatia in cazul celorlalte tari recent intrate in UE, pentru care s-au scos la concurs posturi de translatori. A fost nevoie de organizarea unor concursuri ulterioare. In mod sigur, si in cazul Romaniei se vor organiza alte concursuri pentru ocuparea locurilor ramase.”

Traducatorii urmeaza afacerile precum coada cometa

Pe piata, va fi nevoie de tot mai multi traducatori. Pentru nevoile interne, in primul rand. Dupa integrare, se asteapta venirea unui numar mare de investitori straini, care vor avea nevoie de traducatori. Nevoie va avea in continuare si Uniunea Europeana, in afara traducatorilor angajati acum in institutiile ei. Integrarea Romaniei va face necesara traducerea a tot felul de documente, lucrari, carti, materiale pentru programele comune in nenumarate sectoare de activitate. Se vor organiza licitatii de traducere a diverselor pachete de documente, publicatii la care vor putea intra, intr-o prima faza de selectie, doar cei care dovedesc oficial ca au o atestare oficiala in domeniul traducerilor. Desigur, filtrul urmator ii va cerne doar pe cei care dovedesc competenta prin activitatea depusa.


Pana acum, certificarile au urmat cerintele pietei. Dupa 1990, cand au venit multi oameni de afaceri din zona araba, solicitari mai multe de examinare au venit pe acest segment. A urmat valul chinezilor, japonezilor, apoi al italienilor, evreilor, nemtilor, indienilor… In functie de cum s-au “miscat” afacerile, si domeniile au variat. In ultimii doi-trei ani, s-au inscris la examene pe domeniul juridic. Dar si domeniul farmaceutic a fost de interes. Acum, se pare ca vine randul domeniului tehnic. Se dezvolta sectorul productiv. Constanta a fost intotdeauna solicitarea pentru atestarea cunostintelor de limba engleza. La examene, se prezinta foarte multe persoane cu studii liceale, care au dobandit cunostinte de limba straine pe alte cai decat cele formale. Vin si multi pensionari. Pe toti ii cerne insa piata care a devenit tot mai orientata pe performanta. De succes se bucura, in cea mai mare masura, fetele. Se pare ca este o meserie in care atributele feminitatii sunt mai potrivite. Este nevoie de multa rabdare si perfectionism.





Cuvantul cheie este acum “integrarea”

Doina Diaconu si-a luat atestatul de traducator la Centrul de Pregatire Profesionala in Cultura cu foarte multi ani in urma. “Eu am facut o sectie speciala de interpreti-traducatori infiintata pe vremea lui Ceausescu la Universitatea Bucuresti. In loc de patru ani, am facut cinci ani. In anul al doilea, profesorul Bantas ne-a sfatuit sa ne dam examenul de traducator la Centrul de Pregatire. “Nu la litere, ca acolo este greu !”, ne-a avertizat el. Mai in gluma, mai in serios, ne-a spus sa ne grabim sa luam atestatul, ca sa nu patim ca celebrul critic de arta si traducator Titi Comarnescu. Dupa ce a tradus vreo 80 de carti, la 60 de ani, cand a fost nevoit sa se duca sa-si dea examenul de traducator, a picat.” Asa ca Diana Diaconu si-a dat examenul de traducator in domeniul artei, dar nimeni n-a intre-bat-o vreodata de domeniu.



“Ca sa poti fi platit de o revista sau in oricare alta parte pentru o traducere, trebuia sa arati doar numarul certificatului de traducator. Nimeni nu te intreba ce scrie in certificat.” Directoarea firmei de traduceri a tot sperat ca lucrurile sa se schimbe de atunci. Zadarnic! Sistemul a ramas neschimbat, desi cerintele pietei de traduceri au evoluat foarte mult. Firma pe care o conduce efectueaza traduceri pentru diferite institutii ale Uniunii Europene, care au cerinte foarte riguroase de calitate. Dupa experienta acumulata in cadrul acestor proiecte mari cu Uniunea Europeana, Doina Diaconu este convinsa ca, dupa integrare, vor ramane pe piata numai firmele care se vor incadra in anumite standarde de calitate. “De curand, a fost votat, la nivelul Uniunii Europene a Asociatiilor Firmelor de Traduceri, standardul european care va deveni obligatoriu nu peste mult timp. Standardul prevede cerintele adresate furnizorilor de servicii de traduceri in privinta resurselor umane si tehnice, a managementului calitatii si al lucrarii, a cadrului contractual standard si al procedurilor de prestare a serviciului.”






Fiecare traducator pe limba lui castiga

Anca Radulescu si-a deschis propria firma de traduceri in urma cu trei ani. Volumul de solicitari a crescut mult, asa ca acum firma are deja 14 traducatori angajati cu contract de munca si nenumarati colaboratori externi pentru lucrari speciale. La angajare, nu se tine cont de certificatul de traducator, pentru ca toti candidatii sunt supusi unor examinari laborioase. Din experienta de pana acum, Anca Radulescu a tras concluzia ca absolventii de facultate sunt cei mai slabi, chiar daca toti au autorizatie de traducator eliberata de Ministerul Justitiei. Cei care vin cu atestat de la Centrul de Pregatire Profesionala in Cultura sunt mai buni. Diferenta intre candidati este data de experienta dobandita in traduceri.



Dar si in aceasta privinta exista diferente. “Tinerii care au muncit in perioada studiilor, explica Anca Radulescu, au capatat abilitati si sunt mai determinati decat alti absolventi. Cei mai in varsta au devenit suficienti, au tipare de exprimare, nu s-au mai preocupat sa se perfectioneze si nici nu au avut acces la mijloacele de informare, asa cum au tinerii acum.” La firma de traduceri a Ancai Radulescu vin nenumarate cereri de angajare. Nevoie de specialisti este in permanenta, numai ca posibilitatile de perfectare a unor contracte de lucru sunt tot mai mici. “Inainte, angajam un traducator din zece candidati. Acum, din 80 de candidati, daca angajam unul singur. A crescut numarul lor pe piata, dar a scazut foarte mult nivelul de pregatire.” Firma se bazeaza foarte mult pe colaboratori. “Acestia stiu ca daca nu fac treaba foarte buna nu mai sunt solicitati. In plus, ei sunt foarte motivati sa castige bani in afara salariilor.” In cazul celor mai buni colaboratori, castigurile extrasalariale depasesc adesea mia de euro pe luna.

Inscrierea la examenele de traducator

Inscrierea la examenele de traducator la Centrul de Pregatire Profesionala in Cultura se poate face in cadrul sesiunilor ordinare, de urgenta sau a sesiunilor speciale.




• Pentru sesiunea speciala, se fac inscrieri in data de 26 mai a.c., iar examenul va fi sustinut in data de 01 iunie a.c. Inscrierile se fac personal, atat pentru solicitantii din Bucuresti, cat si pentru cei din provincie, intre orele 9,30-12,30, la sediul institutiei. Sesiunea speciala va avea loc la Bucuresti, la sediul institutiei, conform programarii fixate la inscriere.




• Pentru sesiunea ordinara, informatii disponibile vor fi in al doilea semestru al anului 2006.

Acte necesare pentru inscriere:


• cerere tip : (de la secretariatul comisiei in ziua inscrierii si de pe pagina de Internet a institutiei: www.formare-profesionala.ro).


• copii xerox legalizate prin notariat : diploma de studii – cel putin bacalaureat; certificat de nastere;


• copii xerox: chitanta individuala de plata a texei(lor) de inscriere; certificat de casatorie sau hotarare de divort; certificat medical-handicap; carnet de somer-ajutor social, vizat pe luna respectiva, sau adeverinta de somaj de la Agentia Locala pentru Ocuparea Fortei de Munca; talon pensie; act de identitate sau pasaport.



Tarifele de inscriere pentru fiecare examene de traducator in cadrul sesiunii speciale:


• 740 lei RON


• 592 lei RON pentru pensionari, someri;


• 296 lei RON pentru persoane handicapate locomotor gradul I, cu insotitor si 236.8 lei RON pentru fiecare examen (proba) pentru pensionari, someri cu handicap locomotor gradul I, cu insotitor;


• 518 lei RON pentru fiecare examen (proba) in cazul persoanelor handicapate locomotor gradul II, fara insotitor, precum si pentru alte categorii de handicapati si 414.4 lei RON pentru fiecare examen (proba) pentru pensionari, someri cu handicap locomotor gradul II, fara insotitor;


• 250 lei RON taxa suplimentara ce se adauga la taxa initiala, pentru fiecare examen (proba) in cazul solicitarii altor domenii decat cele aprobate.


Traducerea si retroversiunea sunt considerate examene (probe) separate (taxa va fi dubla).



Tarif general pentru examen in cadrul sesiunii ordinare: 300 lei.


Tarif general pentru examen in cadrul sesiunii de urgenta: 380 lei



Domeniile de specialitate pentru care se organizeaza examene de traducatori in si din limbi straine: literatura; lingvistica; arta; filosofie-religie; sociologie-politologie; istorie; geografie; fizica; chimie; medicina-farmacie; tehnica; informatica; electronica-telecomunicatii; stiinte matematice; stiinte economice; stiinte juridice; stiinte agricole.



Numarul maxim de examene (probe) pentru care se primesc inscrieri este de 6.

Media minima de absolvire pentru obtinerea certificatului de traducator este 7 (sapte).



Inscrierea la examen are loc in functie de caracterul sesiunii, la secretariatul comisiei (etaj 1) din Calea Dorobantilor nr. 99 A, Bucuresti.
Informatii suplimentare:

Tel. 021-230.08.37;
Tel./Fax.: 021.230.21.94;
Mobil:0722-566.182