Unul dintre angajamentele pe care Executivul si le-a luat in fata negociatorilor de la FMI a fost sa abroge o ordonanta (OUG nr. 18/1998) din luna septembrie a anului trecut, prin care producatorii de tigarete care utilizeaza in retetele de fabricatie peste 50% tutun din productia interna beneficiaza de o reducere cu 35% a accizelor. Motivul pentru care aceasta ordonanta a ajuns subiect de negocieri cu FMI este ca ea contravine atat acordului GATT care prevede ca nu poate exista un tratament fiscal diferentiat intre produsele interne si cele de import, cat si articolului 27 din Acordul de Asociere a Romaniei la Uniunea Europeana. De altfel, Uniunea Europeana a insistat destul de mult pe langa autoritatile romane ca aceasta prevedere sa fie abrogata, lucru dovedit si de o scrisoare a lui Steffen Skovmand, prim-consilier al Uniunii Europene la Bucuresti, in care vorbeste de o scrisoare adresata lui Mihai Berinde, subsecretar de stat la Ministerul Industriei si Comertului, in care cerea expres renuntarea la aceasta facilitate.
Si daca au promis, autoritatile romane s-au pus pe treaba. Pe 27 iulie 1999, Parlamentul emite Legea nr. 147 prin care articolul cu pricina din Ordonanta nr. 18 este abrogat. S-au tinut de cuvant! Da, dar problema este ca acest cuvant a tinut o zi. Pentru ca, a doua zi, Parlamentul emite o noua lege, cu numarul 148, prin care nici mai mult, nici mai putin, la articolul 1, punctul 7, alineatul 3 este scris negru pe alb ca „acciza totala datorata bugetului de stat pentru tigarete se reduce cu 35% daca producatorii folosesc in retetele de fabricatie 50% tutun din productia interna”. Prima lege a ajuns pe masa functionarilor de la FMI, iar a doua se aplica. Acum, institutiile statului dau vina una pe alta. Ministerul Industriei si Comertului afirma ca pozitia sa a fost clar in favoarea abrogarii ordonantei, dar ca Parlamentul este de vina. Finantele spun ca de la minister legea a plecat cum trebuie numai ca a fost modificata la Camera Deputatilor.
Surse din Ministerul Finantelor
ne-au declarat ca Executivul a incercat repararea acestei gafe si, in luna iulie, a emis o ordonanta care anuleaza din nou facilitatilor. De ce nu a fost publicata insa in Monitorul Oficial? Aceleasi surse ne-au spus ca ordonanta cu pricina „s-a pierdut” intr-un sertar undeva pe drumul spre Monitorul Oficial.
Aparent, ordonanta care instituia facilitati pentru firmele ce folosesc tutun romanesc este foarte buna pentru protejarea productiei interne de tutun. Insa intrebarea care se pune este de ce tocmai acesti cultivatori sunt protejati? Si de ce nu cei de grau sau cei de orez? Oricum, de efectele acestei ordonante a beneficiat pana acum, in principal, doar Societatea Nationala a Tutunului Romanesc, marii producatori occidentali de tigarete prezenti pe piata romaneasca folosind in pricipal materie prima din import. In vreme ce Ministerul Finantelor incearca sa inventeze noi taxe si impozite, aceeasi institutie are o mare grija de cultivatorii romani de tutun. Dupa unele aprecieri, aceasta reducere a accizelor la tigari ar putea aduce bugetului un prejudiciu de 70 milioane de dolari. Adica tot atat cat prima transa de la FMI.
Stefan Onica
